Premierul Vlad Filat: „Instituţiile de învăţămînt superior trebuie să dispună de autonomie administrativă totală"
Rectorii universităţilor din R. Moldova se arată preocupaţi de cum să supravieţuiască instituţiile se învăţămînt superior pe care le conduc după ce trei ani la rînd au fost plafonate cotele de înmatriculare la aceste instituţii, fapt care le-a generat o serie de probleme financiare. Despre acestea şi despre alte dificultăţi pe care le întîmpină, rectorii au discutat astăzi cu prim-ministrul ţării, Vlad Filat, care vede soluţionarea problemelor financiare ale acestor instituţii de învăţămînt în autonomia financiară.
Cu toate că Leonid Bujor, Ministrul Educaţiei, a promis că taxele de studii la instituţiile de învăţămînt superior nu vor fi majorate, rectorii unor universităţi reclamă cheltuieli care nu pot fi acoperite de taxele curente. Bunăoară Ion Bostan, rectorul Universităţii Tehnice din Moldova şi preşedintele Consiliului Rectorilor spune că va fi nevoit să ridice taxa cel puţin la cîteva specialităţi.
Ion Bostan: „La stabilirea taxelor de studii, Ministerul practica anterior criteriul de a nu permite stabilirea taxelor de studii mai mari decît alocaţiile bugetare la un student bugetar, care în acest an calendaristic este de 9 mii lei. Dacă am urma acest criteriu, înseamnă că limita maximală a taxei de studii ar fi 9 mii de lei. Noi sîntem departe sub această limită”.
Nici taxele de cazare relativ mici nu sînt suficiente pentru a întreţine căminele studenţeşti, iar în situaţia în care Guvernul promite că studenţii nu vor fi nevoiţi să plătească mai mult pentru cămin, cel puţin deocamdată, rectorii sînt puşi în situaţia să ceară ajutor de la executiv. Prim-ministrul Vlad Filat consideră că aceste probleme se trag din lipsa unei reglementări clare, a unui cadru clar de activitate a acestor instituţii.
Vlad Filat: „O problemă pe care tot o discutăm de-a lungul timpului… Pe de o parte, universităţile prestează servicii contra plată, pe de altă parte, conform normelor legale, această activitate nu este una antreprenorială. Şi deci avem o discrepanţă foarte clară. Mai sînt şi discuţiile veşnice pe care le avem la capitolul „taxă pentru studii”. Pînă la urmă urmează ca aceste taxe să reiasă din costuri şi acoperirea a tot ce înseamnă dezvoltare, dacă îşi propune instituţia să se dezvolte. Însă totodată cel care doreşte să înveţe trebuie să aibă o alternativă. Eu cred că noi trebuie să ne canalizăm efortul la nivel de reglementare a ceea ce ţine de acreditări, asigurarea calităţii învăţămîntului. Dar procesul propriu-zis administrativ al instituţiilor urmează să-l asigure în autonomie totală instituţiile de învăţămînt”.
Autonomia universitară este un principiu al Procesului de la Bologna, la care face parte şi R. Moldova. Gheorghe Ciocanu, rectorul Universităţii de Stat din Moldova, este de părere că acest concept aşa şi n-a fost „decodificat” pînă acum. Este nevoie, crede Gheorghe Ciocanu, de introdus acest concept de autonomie, care ar prevedea inclusiv autonomia financiară, şi în noul cod al educaţiei. Aşa universităţile ar putea scăpa şi de problema taxei de studii, de cazare sau pentru prestări de servicii.
Gheorghe Ciocanu: „Eu sînt uimit, sînt rector de doi ani, pînă acuma noi nu am făcut nici o acţiune în direcţia aceasta, să declarăm de facto ce înseamnă autonomie financiară, în primul rînd. Că la cea generală, fără finanţe, eu cred că fiecare rector îşi are libertatea sa. Ăstea sînt într-adevăr cîştigate prin performanţa potenţialului respectiv al universităţii respective şi astea-s mijloacele sale speciale sau, altfel spus, extrabugetare. Şi atunci care-i intervenţia cuiva în mijloacele speciale? Deci apare problema: dacă nu am decodificat autonomia financiară prin acţiuni, legi, ordonanţe, hotărîri de guvern, să fie clar ce înseamnă. Şi atunci senatul devine acel organ care gestionează integral. Ce trebuie hotărîre de guvern la taxele de studii?”
Dacă universitatea are performanţe, oferă studii calitative, ea este în drept, spune Gheorghe Ciocanu, să-şi vîndă serviciile la un preţ de piaţă şi nimeni nu poate să impună limite la taxele de studii, iar dacă în căminele studenţeşti s-au investit bani şi acestea oferă confort sporit respectiv şi taxele de cazare vor fi mai mari. Taxele ar trebui să fie dictate de cerere şi ofertă şi libera concurenţă înclusiv în domeniul învăţămîntului.
Cu toate că Leonid Bujor, Ministrul Educaţiei, a promis că taxele de studii la instituţiile de învăţămînt superior nu vor fi majorate, rectorii unor universităţi reclamă cheltuieli care nu pot fi acoperite de taxele curente. Bunăoară Ion Bostan, rectorul Universităţii Tehnice din Moldova şi preşedintele Consiliului Rectorilor spune că va fi nevoit să ridice taxa cel puţin la cîteva specialităţi.
Ion Bostan: „La stabilirea taxelor de studii, Ministerul practica anterior criteriul de a nu permite stabilirea taxelor de studii mai mari decît alocaţiile bugetare la un student bugetar, care în acest an calendaristic este de 9 mii lei. Dacă am urma acest criteriu, înseamnă că limita maximală a taxei de studii ar fi 9 mii de lei. Noi sîntem departe sub această limită”.
Nici taxele de cazare relativ mici nu sînt suficiente pentru a întreţine căminele studenţeşti, iar în situaţia în care Guvernul promite că studenţii nu vor fi nevoiţi să plătească mai mult pentru cămin, cel puţin deocamdată, rectorii sînt puşi în situaţia să ceară ajutor de la executiv. Prim-ministrul Vlad Filat consideră că aceste probleme se trag din lipsa unei reglementări clare, a unui cadru clar de activitate a acestor instituţii.
Vlad Filat: „O problemă pe care tot o discutăm de-a lungul timpului… Pe de o parte, universităţile prestează servicii contra plată, pe de altă parte, conform normelor legale, această activitate nu este una antreprenorială. Şi deci avem o discrepanţă foarte clară. Mai sînt şi discuţiile veşnice pe care le avem la capitolul „taxă pentru studii”. Pînă la urmă urmează ca aceste taxe să reiasă din costuri şi acoperirea a tot ce înseamnă dezvoltare, dacă îşi propune instituţia să se dezvolte. Însă totodată cel care doreşte să înveţe trebuie să aibă o alternativă. Eu cred că noi trebuie să ne canalizăm efortul la nivel de reglementare a ceea ce ţine de acreditări, asigurarea calităţii învăţămîntului. Dar procesul propriu-zis administrativ al instituţiilor urmează să-l asigure în autonomie totală instituţiile de învăţămînt”.
Autonomia universitară este un principiu al Procesului de la Bologna, la care face parte şi R. Moldova. Gheorghe Ciocanu, rectorul Universităţii de Stat din Moldova, este de părere că acest concept aşa şi n-a fost „decodificat” pînă acum. Este nevoie, crede Gheorghe Ciocanu, de introdus acest concept de autonomie, care ar prevedea inclusiv autonomia financiară, şi în noul cod al educaţiei. Aşa universităţile ar putea scăpa şi de problema taxei de studii, de cazare sau pentru prestări de servicii.
Gheorghe Ciocanu: „Eu sînt uimit, sînt rector de doi ani, pînă acuma noi nu am făcut nici o acţiune în direcţia aceasta, să declarăm de facto ce înseamnă autonomie financiară, în primul rînd. Că la cea generală, fără finanţe, eu cred că fiecare rector îşi are libertatea sa. Ăstea sînt într-adevăr cîştigate prin performanţa potenţialului respectiv al universităţii respective şi astea-s mijloacele sale speciale sau, altfel spus, extrabugetare. Şi atunci care-i intervenţia cuiva în mijloacele speciale? Deci apare problema: dacă nu am decodificat autonomia financiară prin acţiuni, legi, ordonanţe, hotărîri de guvern, să fie clar ce înseamnă. Şi atunci senatul devine acel organ care gestionează integral. Ce trebuie hotărîre de guvern la taxele de studii?”
Dacă universitatea are performanţe, oferă studii calitative, ea este în drept, spune Gheorghe Ciocanu, să-şi vîndă serviciile la un preţ de piaţă şi nimeni nu poate să impună limite la taxele de studii, iar dacă în căminele studenţeşti s-au investit bani şi acestea oferă confort sporit respectiv şi taxele de cazare vor fi mai mari. Taxele ar trebui să fie dictate de cerere şi ofertă şi libera concurenţă înclusiv în domeniul învăţămîntului.