Cheia călătoriilor în Occident
Ce-i in mina nu-i minciuna! Acest principiu fundamental al filosofiei populare este valabil si in cazul optiunii europene a moldovenilor. Atita timp cit Republica Moldova mai are cale lunga pina a fi acceptata in Uniunea Europeana, moldovenii isi doresc cel putin liberalizarea regimului de vize ca sa poata calatotri nestingheriti prin Europa.
Bruxelles-ul ar fi de acord sa accepte aceasta favoare, daca Moldova ar intruni o lista de conditii. Una din ele presupune ca moldovenii sa detina pasapoarte biometrice. Adica un act de identitate ce are incorporat un cip pe care sint inregistrate date biometrice ale persoanei, acestea fiind inconfundabile si greu ori chiar imposibil de falsificat.
Legislaţia moldoveneasca a dat undă verde unor asemenea paşapoarte încă din februarie 2008. Cînd acceptasera introducerea unor asemenea acte, scumpe dar greu de contrafacut, legislatorii, sau o buna parte din acestia, s-au lasat convinsi tocmai pentru ca Ministerul Tehnologiciilor invoca argumentul imparabil - ca să fim în pas cu Europa. Se zice că paşaportul nr.001 cu date biometrice a fost eliberat pe numele lui Voronin Vladimir.
Cetatenii de rind nu se grăbesc insă să-şi perfecteze asemenea paşapoarte din motive lesne de înţeles - o persoană trebuie sa scoată din buzunar 72 euro adica în jur de 1250 de lei pentru un paşaport perfectat în 30 de zile şi 2870 lei sau 166 de euro pentru unul eliberat în 24 de ore.
Îşi face însă efectul şi necunoaşterea. Prea puţină lume ştie despre avantajele pe care le-ar avea noile paşapoarte. Iată ce spune Angela Chicu, de la Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor: Noi nu putem obliga niciun cetăţean să-şi facă documentul, dar persoana care are nevoie să se deplaseze şi dacă doreşte să treacă mai uşor frontiera anume paşaportul acesta biometric îi permite să obţină mai uşor viza deoarece în cipul cela sînt introduse toate datele biometrice ale persoanei şi este mai uşor de aflat despre persoana respectivă. Paşaportul biometric este totuşi mai solicitat în ţările europene şi pur şi simplu va fi mai uşor să treacă frontiera, avînd paşaport biometric, datele persoanei pot fi citite chiar la distanţă, nu numaidecît să se transmită documentul din mînă în mînă. Stînd în maşină persoana poate fi verificată la calculator.
Nu toţi moldovenii se arată însă entusiasmaţi de eventualele avantaje. Ba chiar dimpotrivă unii consideră că noile paşapoarte sunt ca şi lesa pentru cîini, pentru că fac posibil un control permanent din partea autorităţilor.
În pofida acestor reacţii ale societăţii, RM este pusă în situaţia să rezolve problema securităţii documentelor, dacă vrea să facă parte din UE, care e foarte sensibilă la fenomenele migraţiei ilegale, traficului de fiinţe umane şi mobilităţii persoanelor. Experţii spun că paşaportul biometric este executat cu mai multe elemente de siguranţă, în comparaţie cu actul de identitate clasic sau obişnuit, prin urmare va fi mult mai greu de falsificat. De curind UE promite să dea si fonduri dedicate pentru a se ieftini pasapoartele biometrice.
Judecind după experienţa altor ţări, asimilarea noului tip de acte de identitate este zădărnicită de inerţia cotidianului. România, bunăoară, a amînat de cîteva ori introducerea paşapoartelor biometrice ca urmare a contestării licitaţiei pentru selectarea firmei care trebuia să realizeze aceste paşapoarte. În plus, mai multe ong-uri au atacat ordonanţa privind introducerea paşapoartelor biometrice susţinînd că încalcă drepturi din Constituţia României, precum cel la viaţa privată şi dreptul la religie.
Şi în alte ţări europene, aşa cum a confirmat Dan Alexe corespondentul Europei Libere la Bruxelles, societatea s-a pronunţat împotriva unui asemenea rezervor de date sensibile, care, teoretic, astăzi nu pot folosi la nimic negativ, dar nu se ştie dacă aşa va fi şi pe viitor.
Dan Alexe: Într-o ţară cum este Olanda, de exemplu, acea ţară a tuturor libertăţilor, ei bine, Olanda este singura ţară care vrea să stocheze şi să centralizeze toate amprentele cetăţenilor, deci aici într-un fel este un fel de derivă securitară, care poate avea şi nuanţe îngrijorătoare. Aş vrea însă să subliniez că aceste paşapoarte sînt introduse numai în ţările emisferei de nord, în ţările bogate, în Europa, în America de Nord, în Rusia, în Turcia şi Iran, iar în emisfera de sud doar în Australia. Asta deja separă într-un fel planeta, creează o nouă fractură, pe lîngă fractura sărăciei, fractura digitală apare şi o fractură biometrică, care separă nordul prosper al planetei de America de Sud, Africa şi o bună parte din Asia.
Experţii spun că introducerea paşapoartelor biometrice a fost o victorie a guvernanţilor care au jucat pe obsesia securitară, după evenimentele din septembrie 2001. Autorităţile moldovene au un stimulent la fel de puternic - dorinţa moldovenilor de a avea posibilitatea să călătorească fără vize, chiar dacă foarte puţini ar avea şi bani pentru asta.
Bruxelles-ul ar fi de acord sa accepte aceasta favoare, daca Moldova ar intruni o lista de conditii. Una din ele presupune ca moldovenii sa detina pasapoarte biometrice. Adica un act de identitate ce are incorporat un cip pe care sint inregistrate date biometrice ale persoanei, acestea fiind inconfundabile si greu ori chiar imposibil de falsificat.
Legislaţia moldoveneasca a dat undă verde unor asemenea paşapoarte încă din februarie 2008. Cînd acceptasera introducerea unor asemenea acte, scumpe dar greu de contrafacut, legislatorii, sau o buna parte din acestia, s-au lasat convinsi tocmai pentru ca Ministerul Tehnologiciilor invoca argumentul imparabil - ca să fim în pas cu Europa. Se zice că paşaportul nr.001 cu date biometrice a fost eliberat pe numele lui Voronin Vladimir.
Cetatenii de rind nu se grăbesc insă să-şi perfecteze asemenea paşapoarte din motive lesne de înţeles - o persoană trebuie sa scoată din buzunar 72 euro adica în jur de 1250 de lei pentru un paşaport perfectat în 30 de zile şi 2870 lei sau 166 de euro pentru unul eliberat în 24 de ore.
Îşi face însă efectul şi necunoaşterea. Prea puţină lume ştie despre avantajele pe care le-ar avea noile paşapoarte. Iată ce spune Angela Chicu, de la Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor: Noi nu putem obliga niciun cetăţean să-şi facă documentul, dar persoana care are nevoie să se deplaseze şi dacă doreşte să treacă mai uşor frontiera anume paşaportul acesta biometric îi permite să obţină mai uşor viza deoarece în cipul cela sînt introduse toate datele biometrice ale persoanei şi este mai uşor de aflat despre persoana respectivă. Paşaportul biometric este totuşi mai solicitat în ţările europene şi pur şi simplu va fi mai uşor să treacă frontiera, avînd paşaport biometric, datele persoanei pot fi citite chiar la distanţă, nu numaidecît să se transmită documentul din mînă în mînă. Stînd în maşină persoana poate fi verificată la calculator.
Nu toţi moldovenii se arată însă entusiasmaţi de eventualele avantaje. Ba chiar dimpotrivă unii consideră că noile paşapoarte sunt ca şi lesa pentru cîini, pentru că fac posibil un control permanent din partea autorităţilor.
În pofida acestor reacţii ale societăţii, RM este pusă în situaţia să rezolve problema securităţii documentelor, dacă vrea să facă parte din UE, care e foarte sensibilă la fenomenele migraţiei ilegale, traficului de fiinţe umane şi mobilităţii persoanelor. Experţii spun că paşaportul biometric este executat cu mai multe elemente de siguranţă, în comparaţie cu actul de identitate clasic sau obişnuit, prin urmare va fi mult mai greu de falsificat. De curind UE promite să dea si fonduri dedicate pentru a se ieftini pasapoartele biometrice.
Judecind după experienţa altor ţări, asimilarea noului tip de acte de identitate este zădărnicită de inerţia cotidianului. România, bunăoară, a amînat de cîteva ori introducerea paşapoartelor biometrice ca urmare a contestării licitaţiei pentru selectarea firmei care trebuia să realizeze aceste paşapoarte. În plus, mai multe ong-uri au atacat ordonanţa privind introducerea paşapoartelor biometrice susţinînd că încalcă drepturi din Constituţia României, precum cel la viaţa privată şi dreptul la religie.
Şi în alte ţări europene, aşa cum a confirmat Dan Alexe corespondentul Europei Libere la Bruxelles, societatea s-a pronunţat împotriva unui asemenea rezervor de date sensibile, care, teoretic, astăzi nu pot folosi la nimic negativ, dar nu se ştie dacă aşa va fi şi pe viitor.
Dan Alexe: Într-o ţară cum este Olanda, de exemplu, acea ţară a tuturor libertăţilor, ei bine, Olanda este singura ţară care vrea să stocheze şi să centralizeze toate amprentele cetăţenilor, deci aici într-un fel este un fel de derivă securitară, care poate avea şi nuanţe îngrijorătoare. Aş vrea însă să subliniez că aceste paşapoarte sînt introduse numai în ţările emisferei de nord, în ţările bogate, în Europa, în America de Nord, în Rusia, în Turcia şi Iran, iar în emisfera de sud doar în Australia. Asta deja separă într-un fel planeta, creează o nouă fractură, pe lîngă fractura sărăciei, fractura digitală apare şi o fractură biometrică, care separă nordul prosper al planetei de America de Sud, Africa şi o bună parte din Asia.
Experţii spun că introducerea paşapoartelor biometrice a fost o victorie a guvernanţilor care au jucat pe obsesia securitară, după evenimentele din septembrie 2001. Autorităţile moldovene au un stimulent la fel de puternic - dorinţa moldovenilor de a avea posibilitatea să călătorească fără vize, chiar dacă foarte puţini ar avea şi bani pentru asta.