Viorica Antonov (IDIS): Strategia tineretului care a fost abordată de Ministerul Tineretului de astăzi, cât şi de precedenta guvernare, este foarte seacă în acţiuni şi în politici orientate spre tineret.
Este Republica Moldova un stat cu viitorul emigrat? Ce are de pierdut sau de cîştigat Republica Moldova din cauza aşa-numitului exod al creierelor? Ce face, ce poate face sau ce ar trebui să facă statul pentru a descuraja plecarea în ţări străine a unei părţi importante din clasa de mijloc educată?
Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale „Viitorul” va prezenta astăzi o nouă ediţie a publicaţiei Monitorul social, un studiu consacrat acum exodului creierelor din Republica Moldova. Una dintre autoarele acestui studiu - doamna Viorica Antonov, expert în politici sociale şi dezvoltare, este invitata emisiunii de astăzi.
Europa Liberă: Visul oricărui tânăr cu ambiţii de educaţie şi carieră din Republica Moldova este să-şi facă studiile şi să muncească peste hotarele ţării. Este oarecum firesc şi chiar bine ca o elită intelectuală să-şi exercite abilităţile acolo unde ar obţine o recompensă pe potrivă. Pe de altă parte, ce are de pierdut sau de câştigat Republica Moldova din cauza aşa-numitului „exod al creierelor”, un fenomen care a luat, se pare, proporţii alarmante?
Viorica Antonov: „Exodul de creiere” nu este focusat doar asupra tineretului. În acest studiu pe care l-am elaborat, menţionăm, de asemenea, că „exodul de creiere” a început cu primele valuri de migraţie, atunci când specialişti cu o experienţă foarte mare de activitate au părăsit ţara şi, cu regret, nu s-au mai întors.
Putem găsi puţini specialişti care activează în domeniu, cum ar fi în Germania, în Canada, mai puţini în Italia, care, cu regret, prestează servicii la negru, cum se zice - asta tot reprezintă o formă a „exodului de creiere”. Respectiv, ceea ce se întâmplă în zilele noastre, când tineretul avansează prin aceste programe de schimb academic, cu regret, ţara nu foloseşte această metodă de a-i readuce acasă şi nu toate programele prescriu acest angajament, cum ar fi, de exemplu, Erasmus, Mundus sau Tempus, când persoana care beneficiază de acest program academic, având şi o bursă şi unele facilităţi peste hotare, ea cam nu se răzgândeşte să e întoarcă acasă atât de repede.
Pe când programele academice, de exemplu cele din nordul Americii - Canada, SUA, în contractul pe care îl semnează studentul, profesorul sau un alt specialist când pleacă la studii sau recalificare, el este obligat să se întoarcă. În astfel de cazuri putem spune că „exodul de creiere” se transformă într-o „circulaţie a creierelor” – persoana calificată, antrenată, vine acasă, se împarte cu opiniile, cu experienţa obţinută. Pe când cei care pleacă în Europa, la muncă şi la studii, cam neglijează această posibilitate de a se întoarce. Şi nu este cauza că nu vor, nu sunt nici în ţară create centre de excelenţă unde ar putea ei să vină să împărtăşească experienţa acumulată.”
Europa Liberă: Cu tot respectul pentru orice meserie, dar câtă perspectivă poate avea o societate în care meseriile muncitoreşti constituie 75% din ofertă, iar persoanele cu înaltă calificare, elitele intelectuale nu sunt solicitate? De ce Republica Moldova rămâne o ţară în care forţa de muncă necalificată este mult mai avantajată pe piaţa muncii, decât cea înalt calificată.
Viorica Antonov: „Sunt de acord şi aş spune mai mult, Guvernul este îndemnat să investească în infrastructură pentru cercetare, inovare, oferind stimulente şi facilităţi pentru tineret, inclusiv pentru antreprenoriat, pentru că nu toţi tinerii fac studii avansate doctorat, post-doctorat. După facultate, majoritatea vor să facă antreprenoriat, unde să se ducă să înveţe cum se face? Cu cine să ia legătura?
În acest caz persoana este dezavantajată în ţară, ştie că pe piaţa muncii nu obţine niciun post pe care-l vrea şi el este nevoit cu acele studii aprofundate, că se fac studii bune şi în Moldova, nu trebuie să negăm acest lucru, pleacă să muncească „la negru”. Dacă are noroc, prietenii, rudele îl mai ajută să fie mai bine stabilit acolo dar, oricum, pleacă. În acelaşi timp, aici, cu regret, în locul persoanelor calificate vin persoane mai puţin calificate şi respectiv, avem medici mai puţin calificaţi acum, nu vreau să supăr pe nimeni, dar generaţiile noi, ştiind faptul cum se învaţă şi ştiind fatul că corupţia creşte, punem foarte multe dubii la calificarea acestor specialişti, şi mai ales că nu toţi care au făcut studii peste hotare vin să împărtăşească experienţa, respectiv suntem limitaţi.”
Europa Liberă: Apropo, îşi pune cineva problema sumei alocate pentru un student din Produsul Intern Brut, pentru încurajarea cercetărilor?
Viorica Antonov: „De cifre nu aş putea să vă spun nimic, pentru că singură aş fi cointeresată să ştiu dacă sunt alocaţi. Guvernul, în ultimii zece ani, a dat burse pentru a face studii superioare. Noi am scris în studiu că este important să fie create centre de excelenţă, centre care ar deschide uşile, atât diasporei, care este un foarte important factor catalizator în mobilizarea tineretului la noi în societate şi diaspora care deja este formată peste hotare. Bine, nu este vorba de cea care îndeplineşte lucru „la negru”, dar sunt persoane care activează aproape că în domeniul lor de activitate, au acumulat o experienţă.
În acelaşi timp acest centru de excelenţă ar mobiliza şi ar motiva aceste persoane să vină să împărtăşească experienţa, un fel de transfer de experienţă şi tehnologii, să zicem aşa. Un astfel de centru ar deschide mai larg uşile şi instituţilor academice din ţară, care foarte mult necesită împrospetare în cunoştinţe, ceea ce nu fiecare îşi poate permite. Cu regret, toate aceste programe academice sunt foarte limitate, nu toate specialităţile care sunt necesare în economia naţională, sunt focusate în aceste masterate europene, unde studenţii moldoveni merg să îşi facă studiile.
Nu există o tangenţă între sistemul educaţional din Moldova, cerinţele pieţii autohtone şi cerinţele economice, cu ceea ce oferă Europa. Noi nu am făcut acest dialog, noi pur şi simplu am mers pe ceea ce se oferă la nivel european. Nu am spus: noi de asta avem nevoie.”
Europa Liberă: În Republica Moldova nu există, după cum se pare, nici măcar statistici sumare privind numărul celora care pleacă la studii peste hotare, ca să nu mai vorbim de strategii menite să-i întoarcă acasă. Aveţi vreun exemplu că cineva – la nivelul politicilor de stat – ar fi preocupat ca aceşti tineri, deseori absolvenţi ai unor şcoli prestigioase din străinătate, să fie chemaţi la o contribuţie intelectuală în favoarea ţării lor de origine.
Viorica Antonov: „Să spunem aşa, conferinţe la nivel intelectual se desfăşoară, centrele academice prosperă în acest lucru, dar nu este o reţea unită a centrelor existente academice în ţară, care ar permite monitorizarea situaţiei, care ar permite Guvernului să înţeleagă cu ce probleme se confruntă tineretul. Este o chestiune foarte discutabilă. Nu poţi într-un studiu să evidenţiezi toate problemele din acest domeniu.
Cu regret am constatat că nici statistică nu avem despre câte persoane pleacă peste hotare. Dintr-un interviu avut cu dna Handrabura, ministra adjunctă a educaţiei, am înţeles că ministerul depune toate eforturile, cum spune dumneaei, să monitorizeze situaţia dar, oricum, statistica este goală. Şi este normal, deoarece ca să afli câte persoane învaţă peste hotare trebuie să ghidezi aceste programe academice. Ca să le colecţionezi trebuie să fie un centru de excelenţă pe lângă universitate care să spună: uite anul acesta au plecat 10 studenţi de la această universtate pe aşa specialităţi. Este greu să colectezi informaţia respectivă, practic nu este cum. Mecanismul lipseşte.”
Europa Liberă: Când e vorba de soluţii, oricine poate spune că ar fi vorba în primul rând de crearea locurilor de muncă bine plătite pe bază de meritocraţie şi competitivitate pe piaţa muncii… De ce nu merge în Republica Moldova?
Viorica Antonov: „Foarte interesantă întrebare, probabil că aici este o chestiune cu dublu sens. Atât persoanele tinere care vin pe piaţa muncii sunt, din start, dezavantajate de salarii mici şi de un caracter monoton al pieţii, au mai puţine şanse să se angajeze după profesie, pe de altă parte, Guvernul precedent, dar şi actual, încă nu a implementat o strategie cu politici concrete care ar mobiliza tineretul, în special. Strategia tineretului care a fost abordată de Ministerul Tineretului de astăzi, cât şi de precedenta guvernare, este foarte seacă în acţiuni şi în politici orientate spre tineret.
Practic tineretul în ultimii zece ani a fost dezavantajat din mai multe puncte de vedere, atât economic cât şi social. Ca să zic şi mai mult, chiar şi instituţia familiei a suferit foarte mult din aceste considerente. Ca să avem o piaţă competitivă, trebuie să întreprindem acţiuni multidimensionale, atât la nivel de performare a sistemului educaţional cu cerinţele standardelor europene cu cerinţele pieţii economice, cât şi cu cerinţele tineretului. În acelaşi timp, este nevoie de a crea centre de excelenţă, o reţea care ar mobiliza diaspora de peste hotare. Nu este atât de uşor să monitorizezi acest „exod de creiere”. Este nevoie să gândim deja din perspectiva de a schimba „exodul de creiere” într-o „circulaţie de creiere”.”
Europa Liberă: Doamnă Antonov, vă mulţumim mult pentru această discuţie matinală. Dragi ascultători vă reamintim că am discutat cu Viorica Antnonov, expertă la Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale „Viitorul”.