Adunarea care îl alege pe preşedintele Germaniei este compusă din 1244 de persoane: 622 de parlamentari și 622 de reprezentanţi ai societăţii civile.
Parlamentul Germaniei s-a întrunit astăzi in şedinţă extraordinară pentru a-l alege pe succesorul lui Horst Koeller, care şi-a dat demisia luna trecută după ce a fost criticat pentru declaraţii făcute presei despre rolul Germaniei în acţiuni militare în afara ţării. Cei care au votat astazi au fost parlamentarii dar si un număr egal de reprezentanţi ai societăţii, adică persoane nominalizate de către parlamentele celor 16 landuri germane. Adunarea care il alege pe preşedintele Germaniei, care are un rol simbolic şi de reprezentare in viata politica a Germaniei este compusa din 1244 de persoane: 622 de parlamentari şi 622 de reprezentanţi ai artelor, lumii afacerilor, culturii, sportului, cu alte cuvinte ai societăţii civile. Oana Serafim:
Cei mai importanţi doi candidaţi în aceste alegeri sunt Christian Wulff, susţinut de coaliţia de centru-dreapta a cancelarei Germaniei Angela Merkel şi pastorul si fostul disident est german Joachim Gauck, susţinut de opoziţia de centru stînga.
Christian Wulff este premierul conservator al landului Saxonia de Jos si nu este un nume foarte cunoscut. Este insa tinar, are 51 de ani si experienţă politica.
Pastorul Gauck în schimb este considerat o figura emblematică a Germaniei reunificate - si a reprezentat un reper moral pentru est-germani in timpul comunismului. Pastorul Gauck a creat şi a condus operaţiunea de deschide a arhivelor Poliţiei Politice comuniste din Germania de Est, arhivele STASI. Familia sa a fost victimă a represiunii staliniste, tatăl său a fost ani de zile in Gulagul sovietic pentru „deţinerea de propaganda antisovietică”. Arhivele STASI îl descriu ca pe un „ anticomunist incorigibil”. Anul acesta, cînd a împlinit 70 de ani şi a fost aniversat public, cancelara Germaniei l-a numit „un adevărat profesor de democraţie şi un promotor neobosit al democraţiei, dreptăţii şi libertăţii”...
Numai din aceste doua succinte descrieri este limpede că mai „reprezentativ” şi mai cunoscut comunităţii internaţionale ar fi pastorul Gauck. Intr-o declaratie citata de agenţia Bloomberg, pastorul spunea că germanii nu mai au încredere în liderii lor şi că au nevoie de oameni cu credibilitate. „Domnul Gauck stie cit de norocoşi sunt germanii că au libertate economică şi politica. Ei au nevoie sa li se amintească acest lucru si domnul Gauck o poate face”, se încheia o analiză publicată recent de revista britanică The Economist.
In ciuda acestor calităţi si caracterizări, analiştii politici cred că şansele pastorului sunt relativ reduse, tocmai datorita sistemului de alegere al preşedintelui Germaniei. Dacă ar fi fost ales de public, cred mai mulţi analişti politici, pastorul ar avea şanse mult mai mari decit prin actualul sistem.
Sistemul a fost iniţiat după război, în 1949 pentru a se evita resuscitarea populismului şi a se limita puterile preşedintelui. Ultimul preşedinte ales prin vot direct în Germania a fost... Adolf Hitler, după moartea preşedintelui Paul von Hindenburg. Hitler era atunci cancelar si a fost votat şi preşedinte.
Alegerea preşedintelui este văzută şi ca un test faţă de actuala politica a cancelarei Merkel şi a guvernului ei de coaliţie.
In prima runda a votului, Christian Wulff a obtinut 600 de voturi, iar pastorul Gauck 499. In runda a doua domnul Wulff a obţinut 615, iar pastorul Gauck 490.
Potrivit sistemului german, în primele două tururi ale alegerii este nevoie de o majoritate absolută, iar al treilea poate fi câştigat cu majoritate simplă. Aşadar, şansele pentru candidatul coalitiei, politicianul crestin democrat de 51 de ani sunt mai mari.