Corina Gaibu: „Instituțiile statului trebuie să combată înțelegerile de cartel”.
Ultimul val de scumpiri a făcut obiectul discuţiilor nu doar în presă. Săptămîna trecută prim-ministrul Vlad Filat a dat indicaţii organelor de control să verifice cît de motivate sînt aceste scumpiri, mai ales că acestea au atins şi aşa-numitele produse social-importante. Zilele trecute în Bălţi şi în alte localităţi rurale pîinea s-a vîndut cu 25 de bani mai mult. Iar hrişca s-a scumpit cu aproximativ 40 la sută. Ce spun organele abilitate despre aceste majorări şi ce spun economiştii?
Într-o conferinţă comună, CCCEC, Inspectoratul Fiscal şi Serviciul Vamal au anunţat că cel puţin la hrişcă preţurile au fost ridicate nejustificat de către comercianţi. Potrivit legislaţiei, indiferent de numărul de intermediari, mărimea adaosului comercial la mărfurile considerate social-importante nu trebuie să depăşească limita de 10% în cazul pîinii şi 20% la celelalte produse. Cei care sar peste aceste limite pretind că marfa ar fi fost adusă în ţară deja cu un preţ mai mare. Numai că Serviciul vamal dezminte pretextul deoarece, spun factorii decizionali de la vamă, pe pieţele din republică se vinde marfă din vechile stocuri, pentru că în ultimile luni în Moldova s-au importat cantităţi neimportante de hrişcă. Alta e situaţia în cazul majorăriii preţului la pîine. Şeful Inspectoratului fiscal principal de stat Nicolae Platon spune că subalternii săi nu au depistat vreo depăşire a limitii adaosului comercial admis pentru pîine.
Nicolae Platon: „Anul trecut spuneţi vă rog cu cît se comercializa grîul? Cu 80 de bani-1 leu. Anul acesta grîul deja costă 2lei 50bani. S-au mărit anumite costuri şi în cazul de faţă s-au mărit şi preţurile. Asta este creştere întemeiată”.
Autorităţile dau asigurări însă că pîinea zisă socială, adică cea mai ieftină, nu se va scumpi, indiferent de preţul la grîu. Într-un interviu pentru postul nostru de radio viceministrul agriculturii Vasile Bumacov a spus că R. Moldova este asigurată cu grîu, ceea ce va permite menţinerea preţului actual.
Cu toate acestea, unii economişti nu exclud şi scumpirea celor mai ieftine produse de panificaţie. Corina Gaibu de la IDIS Viitorul: „Pîinea socială care a apărut acum cîţiva ani este produsă sub preţul de cost la întreprinderi şi nu este rentabilă pentru producere. Deci o majorare de preţuri ar fi absolut normală. Ea este o pîine mai mult electorală decît una de piaţă”.
Am întrebat-o pe Corina Gaibu unde se opresc reglementările statului în ce priveşte preţurile?
Corina Gaibu: „Dacă sînt speculaţii evident că e de competenţa inspectoratului fiscal ca să verifice. În cazul în care există o criză la nivel regional sau mondial, o criză alimentară sau un deficit de anumite produse şi creşte preţul în regiune atunci guvernul nostru nu are ce să facă. Şi atunci este o inflaţie naturală şi populaţia trebuie să accepte aceste majorări de preţuri. Dacă noi tindem spre o economie de piaţă atunci nu este normal ca statul să intervină şi să dicteze preţurile la producători şi la comercianţi, pentru că este o economie liberă şi de piaţă. Pe de altă parte dacă este o înţelegere de cartel atunci da, acest fenomen trebuie combătut”.
Tocmai pe acest segment statul ar avea restanţe, sînt de părere mai mulţi experţi economici, care susţin că pe aproape toate pieţele, de la cea a roşiilor, pînă la cea bancară, competiţia liberă ar fi împiedicată de aranjamente obscure dintre jucătorii de pe piaţă, ceea ce şi provoacă creşterea preţurilor. Pe de altă parte, experţii remarcă şi menţinerea unor scheme frauduloase care duc la mărirea preţului înainte ca marfa să intre în ţară. La acestea se adaugă şi propriile reglementări ale statului care restricţionează competiţia liberă pe piaţă, astfel încît un număr mic de oameni se folosesc de imperfecţiunile pieţii pentru a se îmbogăţi în continuare în detrimentul restului populaţiei, consideră experţii economişti.