În Europa, fondurile acordate justiției sunt similare în raport cu PIB, diferențele mari intervin în distribuirea lor.
In toate tarile europene, bugetul alocat justitiei se situeaza cu mult sub un procent din produsul intern brut, cel mai coborit procent acordat justitiei avindu-l Irlanda, cu 0,1% din produsul intern brut - PIB. Cel mai ridicat, aproape 1% din PIB, este bugetul justiei din Bosnia, ceea ce nu trebuie sa surprinda, data fiind complexitatea structurilor judiciare ale tarii, precum si cantitatea de munca la care sint supuse acestea in urma razboiului civil.
Intr-o tara model, cum am putea spune ca este Franta, bugetul justitiei reprezinta circa un sfert de procent, mai putin de 0,3%, din Produsul Intern Brut, si asa a fost intotdeauna, de cind se tin statistici, din 1820 incoace. Cu totul, bugetul justitiei in Franta reprezinta 3% din bugetul total al statului. Bugetul creste insa si pe anul acesta el a depasit in Franta 7 miliarde de euro. Nu e limpede insa daca aceasta crestere are vreo legatura cu tendinta din ce in ce mai securitara din Franta, si cu combaterea imigratiei ilegale, insa un lucru e sigur: justitia franceza este unul din sectoarele publice in care actualmente se creeaza locuri de munca.
Nu peste loc este insa acelasi lucru, iar in Marea Britanie, pentru a da un exemplu contrariu, una din prioritatile noului guvern conservator este aceea de a taia circa 25% din bugetul justitiei, ceea ce a dus la proteste ale magistratilor, care se tem ca eficacitatea justitiei ar putea fi in acest fel serios afectata.
Bugetele sint asadar similare, raportate la PIB. Diferentele mari intervin in distribuirea acelui buget. Daca in tarile occidentale cea mai mare parte a bugetului justitiei merge spre serviciile legale acordate populatiei - moderatori, asistenti juridici, judecatori de pace -, precum si spre functionarea tribunalelor, in schimb in Moldova, precum si in majoritatea celorlalte tari iesite din comunism, cea mai mare parte a bugetului justitiei este absorbita de procuratura. Moldova – dar, trebuie spus, si Bulgaria - sint printre tarile in care bugetul justitiei prevede cele mai putin dotate rubrici de ajutor juridic acordat populatiei, grosul bugetului mergind spre procuratura, altfel zis: spre represie.
Intr-o tara model, cum am putea spune ca este Franta, bugetul justitiei reprezinta circa un sfert de procent, mai putin de 0,3%, din Produsul Intern Brut, si asa a fost intotdeauna, de cind se tin statistici, din 1820 incoace. Cu totul, bugetul justitiei in Franta reprezinta 3% din bugetul total al statului. Bugetul creste insa si pe anul acesta el a depasit in Franta 7 miliarde de euro. Nu e limpede insa daca aceasta crestere are vreo legatura cu tendinta din ce in ce mai securitara din Franta, si cu combaterea imigratiei ilegale, insa un lucru e sigur: justitia franceza este unul din sectoarele publice in care actualmente se creeaza locuri de munca.
Nu peste loc este insa acelasi lucru, iar in Marea Britanie, pentru a da un exemplu contrariu, una din prioritatile noului guvern conservator este aceea de a taia circa 25% din bugetul justitiei, ceea ce a dus la proteste ale magistratilor, care se tem ca eficacitatea justitiei ar putea fi in acest fel serios afectata.
Bugetele sint asadar similare, raportate la PIB. Diferentele mari intervin in distribuirea acelui buget. Daca in tarile occidentale cea mai mare parte a bugetului justitiei merge spre serviciile legale acordate populatiei - moderatori, asistenti juridici, judecatori de pace -, precum si spre functionarea tribunalelor, in schimb in Moldova, precum si in majoritatea celorlalte tari iesite din comunism, cea mai mare parte a bugetului justitiei este absorbita de procuratura. Moldova – dar, trebuie spus, si Bulgaria - sint printre tarile in care bugetul justitiei prevede cele mai putin dotate rubrici de ajutor juridic acordat populatiei, grosul bugetului mergind spre procuratura, altfel zis: spre represie.