Agenţii economici vor încerca să reactiveze posturile conservate din cauza crizei.
O prognoză de la început de an a Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă prezice o scădere a numărului de şomeri în 2011. Previziunea se bazează pe disponibilitatea mai multor agenţi economici care au fost chestionaţi să deschidă în acest an noi locuri de muncă. Experţii spun însă că situaţia pe piaţa muncii nu se va schimba prea mult şi rata şomajului va rămîne în continuare ridicată.
Un numar total de peste 10 000 de locuri noi de muncă ar fi dispusi să deschidă pe parcursul acestui an agenţii economici, dacă îşi vor păstra starea de spirit, înregistrată de autorii studiului.
Prognozele arată că numărul şomerilor s-ar putea micşora şi datorită investiţiilor aşteptate în infrastructură.
Iată ce spune Ştefan Calancea, prim-vicedirectorul ANOFM, unul din autorii studiului estimativ: „Relatări optimiste precum că Banca Mondială, Banca Europeană, Comisia Europeană etc., adică donatorii externi, vor face investiţii în RM şi în primul rînd în spaţiul rural ne dau tot un optimism careva că numărul angajaţilor în spaţiul rural va creşte şi bineînţeles că în mare majoritate din contul şomerilor.”
Autorii se feresc să opereze cu cifre exacte, dar sunt dispuşi să prognozeze o tendinţă suficient de optimistă. Unii experţi tratează cu prudenţă posibilităţile agenţilor economici. „Se va acorda atenţie mai mare anume parcurilor industriale în curînd, şi respectiv pe baza investiţiilor capitalului străin posibil să fie create foarte multe locuri de muncă...” este de părere Viorica Antonov de la IDIS Viitorul.
Expertul crede că agenţii economici îşi supraestimează posibilităţile cînd declară că sînt pregătiţi să deschidă noi locuri de muncă: „E foarte complicat să creezi noi locuri de muncă pe propriul capital intern. Vă daţi seama, ca să deschizi un loc de muncă cum am spus, este nevoie de un volum de producţie. Pentru că nu poţi deschide un loc de muncă şi să nu ai cu ce plăti omul. Asta este un surplus de cheltuieli, şi o întreprindere cît de mică nu ar fi dacă angajează trei persoane-cinci, ea trebuie să plătească salariu pentru cinci persoane, respectiv volumul producţiei trebuie să depăşească salariul plus impozitele plus încă venitul propriu.”
Ca să deschidă un loc de muncă directorul general al fabricii de marochinărie Artima Alexandra Can are nevoie de aproximativ 10 000 de euro, bani ce ar acoperi costul utilajului şi jumătate de an de instruire a noului angajat. Investiţii pe care nu are cum să le suporte. Alexandra Can crede că mai degrabă agenţii economici vor renunţa la unele locuri de muncă neprofitabile ca să creeze altele în schimb ori vor încerca să reactiveze posturile conservate din cauza crizei.
Alexandra Can: „Eu v-aş întreba pe dumneavoastră, întreprinderea pe care o conduc eu a avut peste 700 de oameni 4 ani în urmă. Astăzi sînt în jur de 300. Spuneţi-mi, dacă eu mai angajez 350 de oameni cum o să trataţi această problemă? Sînt create noi locuri de muncă sau sînt ocupate locurile existente. Eu nu voi crea locuri noi, eu le am. Şi aşa le au foarte mulţi. Aşa sînt şi fabricile de conserve, aşa sînt şi fabricile de vinuri. Vor face investiţii pentru acele locuri care n-au funcţionat mult timp.”
Mulţi patroni de intreprinderi se plîng că au locuri de muncă neocupate, dar nu au cum să facă angajări pentru că e nevoie de instruirea noilor angajaţi. Dacă statul şi-ar asuma această povară numărul de şomeri s-ar micşora simţitor pînă să fie deschise promisele noi locuri de muncă.