Jumătate din armata şomerilor este alcătuită din ţărani, însă şomajul creşte cel mai mult la oraş.
Recuperarea economică înregistrată anul trecut nu s-a făcut aproape deloc simţită pe piaţa muncii, este concluzia analiştilor de la Expert-Grup care a lansat azi un număr proaspăt al revistei Realitatea economică. Rata de ocupare, adică numărul celor angajaţi din totalul persoanelor care ar putea munci a scăzut în 2010, iar experţii spun că tendinţa se va păstra şi în acest an. Şi nu sunt prea optimişti că numărul şomerilor ar putea să se micşoreze simţitor, după ce ultimii trei ani rata şomajului a fost în continuă creştere. Mai multe detalii are Lucia Diaconu.
Numărul de angajaţi a scăzut anul trecut aproape în toate sectoarele. Dar cel mai mult nivelul de ocupare a scăzut în agricultură, aşa încît descreşterea din acest domeniu reprezintă aproape jumătate din eşantionul total. Ca şi înainte de 2010, forţa de muncă părăseşte agricultura din cauza veniturilor mici pe care le-ar putea obţine lucrînd pămîntul. Asta arată cifrele.
Ceea ce-i face pe experţi să nu-şi piardă optimismul e că în 2010 numărul de ore lucrate în economie a scăzut mai puţin decît numărul persoanelor ocupate. Altfel spus, ca să-şi optimizeze costurile, companiile au preferat să concedieze personalul auxiliar: angajaţii peste vîrsta de pensionare şi persoane cu mai puţină pregătire profesională.
În 2010 rata şomajului a ajuns la 7,4%, arată studiul, şi a crescut mai mult la oraşe, unde sînt concentrate activităţile economice, spre deosebire de anii precedenţi. Iată cum a explicat pentru Europa Liberă această creştere care se menţine trei ani la rînd experta Ana Popa.
Ana Popa: „Odată cu criza economică am avut acest fenomen că mai întîi s-au întors unii din migranţi, care au trebuit să-şi caute loc de muncă, dar şi acele persoane care nu-şi căutau un loc de muncă înainte pentru că primeau remitenţe şi ele au fost nevoite să-şi caute. Mai este acest fenomen că totuşi numărul de locuri de muncă disponibile în afară sînt mai puţine. În acelaşi timp, situaţia pe piaţa muncii din Moldova se înrăutăţeşte. Numărul populaţiei ocupate scade. Şi aceşti oameni care şi-au pierdut locul de muncă şi nu pot pleca în străinătate devin şi ei şomeri.”
Cel mai înalt nivel de şomaj s-a înregistrat în rîndul tinerilor absolvenţi, dovadă că angajatorii nu ar fi mulţumiţi de pregătirea forţei de muncă, afirmă experţii. Concluzia generalizată pe care o sugerează studiul este că sistemul de învăţămînt ar fi departe de cerinţele pieţei de muncă.
Chiar dacă de la începutul anului au răsunat şi prognoze mai optimiste în ce priveşte şomajul, echipa de la Expert-Grup se arată mai puţin încrezătoare. Tocmai pentru că locurile noi de muncă nu au cum să apară peste noapte, fără un climat de afaceri pe placul investitorilor.
Din nou, Ana Popa: „Să creăm locuri de muncă înseamnă să vină întreprinderi noi, fie străine, fie autohtone, nu contează. Şi noi vedem că oricum progresăm foarte lent. În toate ratingurile sîntem destul de jos. Şi chiar dacă noi spunem că au avut loc reforme, noi vedem după ratinguri: nu este aşa. ”
Şi Alexandru Oprunenco este de părere că guvernul mai navighează pe dibuite: „Guvernul recunoaşte că trebuie să trecem la alt model de creştere care se bazează pe exporturi, pe inovaţii, investiţii, ş.a.m.d. Însă uşor de zis, mult mai greu de făcut. R.Moldova în zece ani deja s-a acomodat la această situaţie cînd remitenţele alimentează creşterea. Avem exemple de zonă economică liberă de la Bălţi arătată la toţi ca exemplu model de viitor al Moldovei, însă mai degrabă este o excepţie decît un trend bine afirmat. Şi urmează să vedem dacă guvernul va fi în stare să ranverseze, şi o să aibă voinţă suficientă să ranverseze tendinţele de dezvoltare de pînă acum ale R.Moldova. ”
Experţii centrului analitic „Expert-Grup” sunt de părere că şomajul va continua să fie unul din punctele vulnerabile ale economiei moldoveneşti, dacă Executivul va ţine reformele la foc mocnit.