Retrospectiva săptămânii în stânga Nistrului, cu jurnalista din Tiraspol Natalia Scurtul.
Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. Începem cu buletinul de ştiri. Paul Hodorogea trece în revistă principalele evenimente ale săptămânii trecute.
Dialoguri transnistrene
Your browser doesn’t support HTML5
Dialoguri transnistrene
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Statele Unite ale Americii vor sprijini în continuare aspiraţiile europene ale Republicii Moldova. Declaraţia a fost făcută de preşedintele american, Barack Obama, în cadrul unei întrevederi cu preşedintele interimar moldovean, Marian Lupu, în marginea summitului Europei Centrale şi de Est de la Varşovia. Potrivit unui comunicat al preşedinţiei de la Chişinău, „Barack Obama a specificat că Statele Unite susţin politica uşilor deschise faţă de ţările care doresc să adere la Uniunea Europeană”. Totodată, „preşedintele Barack Obama a apreciat înalt eforturile depuse pe calea promovării democraţiei şi a reformelor în Republica Moldova”, se spune în comunicatul citat. La rândul său, preşedintele interimar Marian Lupu a mulţumit Statelor Unite ale Americii „pentru suportul multilateral acordat Republicii Moldova”. Marian Lupu a abordat şi subiectul reintegrării teritoriale a ţării, subliniind necesitatea reînceperii negocierilor în formatul 5+2, în care OCSE, Rusia şi Ucraina sunt mediatori, iar SUA şi UE participă în calitate de observatori. Marian Lupu a reiterat poziţia autorităţilor Republicii Moldova privind soluţionarea politică a diferendului transnistrean, prin identificarea unei soluţii viabile de reintegrare a ţării în cadrul hotarelor recunoscute internaţional.
Ucraina mizează pe progresul în negocierile privind soarta nerecunoscutei republici transnistrene, a declarat ministrul ucrainean de externe Kostyantyn Gryshchenko, la o reuniune de la Kiev a comitetului permanent al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. „Sperăm că anul acesta se va produce un progres în cadrul negocierilor în formatul 5+2 şi că aceste negocieri vor începe deja de luna viitoare la Moscova”, a spus Gryshchenko, citat de agenţia Novîi Region. El a amintit că la începutul lunii viitoare s-ar putea întâlni la Odesa cu omologul său rus Serghei Lavrov. „Sperăm că la întâlnirea cu Lavrov vom putea să auzim poziţia moldoveană întâi de toate şi să-i antrenăm într-o discuţie informală despre ce fel de compromis ar fi confortabil”, a spus ministrul ucrainean. „Toţi cunosc principiile de bază – integritatea teritorială a Moldovei şi statutul special al „rmn”, precum şi respectarea drepturilor şi libertăţilor omului în întreaga Moldovă”, a precizat Kostyantyn Gryshchenko.
Preşedinţii american, francez şi rus au îndemnat Armenia şi Azerbaijanul să avanseze către o soluţie paşnică în conflictul lor din Nagorno-Karabah. Într-o declaraţie comună adoptată în marginea summit-ului G8 din staţiunea franceză Deauville, Barack Obama, Nicolas Sarkozy şi Dmitri Medvedev cheamă părţile „să dea dovadă de voinţă politică şi să finalizeze principiile de bază” ale unei soluţii la apropiata lor întâlnire. Dmitri Medvedev îi va găzdui în iunie la Kazan pe preşedinţii armean şi azer, Rusia fiind ţară mediatoare împreună cu Statele Unite şi Franţa.
Şi tot la Deauville, preşedintele american, Barack Obama a spus că Rusia şi Statele Unite sunt hotărâte să ajungă la un acord în chestiunea scutul antirachetă în Europa, aşa încât acesta să răspundă nevoilor de securitate ale ambelor părţi. Obama a făcut declaraţia după discuţii cu omologul său rus, Dmitri Medvedev. Preşedintele american a spus că se doreşte un acord care să menţină echilibrul strategic şi să răspundă potenţialelor ameninţări comune. Medvedev a avertizase în trecut că eşecul cooperării în chestiunea scutului poate da startul unei noi curse a înarmărilor.
Uniunea Europeană a promis ajutoare sporite vecinilor săi, inclusiv Moldovei, dar a avertizat că în distribuirea lor va ţine cont mai mult decât până acum de progresele democratice. La o conferinţă de presă la Bruxelles, coordonatoarea politicii externe europene, Catherine Ashton, a spus că ajutoarele vor fi repartizate „după democraţie, nu geografie”. Şefa diplomaţiei europene a insistat că planul de a mări ajutoarele pentru ţările în tranziţie din nordul Africii, ca Egiptul sau Tunisia, nu va duce la neglijarea fostelor republici sovietice.
„Reformele din ultimul an şi jumătate au transformat Republica Moldova în cel mai sârguincios elev al Uniunii Europene” a declarat ministrul de externe român Teodor Baconschi într-un interviu acordat Europei Libere. Republica Moldova ar putea deveni o „poveste de succes” dar, a avertizat Baconschi, „nimeni nu se va lăsa înşelat de mimarea unor reforme”. Iar pentru a aplica reforme de substanţă, este nevoie de stabilitatea politică, a mai declarat ministrul român de externe. Teodor Baconschi a participat săptămâna trecută la inaugurarea celui de al patrulea consulat roman în Moldova, la Ungheni, împreună cu omologul sau Iurie Leancă.
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Aşadar, oaspetele ediţiei de astăzi este jurnalista de la Tiraspol Natalia Scurtul de la publicaţia Profsoiuznîe Vesti, pe care am întrebat-o mai întâi care din evenimentele săptămânii trecute, din stânga Nistrului, i s-au părut mai importante.
Natalia Scurtul: Întâi de toate aş vrea să menţionez ştirea despre reluarea activităţii Uzinei metalurgice de la Râbniţa, care nu a funcţionat aproape un an de zile. Pentru Transnistria e o ştire foarte importantă, pentru că cea mai mare parte a bugetului republican era formată anume din impozitele plătite de această întreprindere. La nouă dimineaţa, pe 25 mai, în ziua în care elevii mergeau la ultimul careu festiv, la uzină s-a turnat prima fontă. Din păcate, în perioada staţionării, mulţi specialişti au plecat şi astăzi uzina se confruntă cu un deficit de cadre. Asta nu descurajează însă conducerea, care spune că lucrul cel mai important este că s-a reuşit relansarea întreprinderii, iar asta va aduce beneficii tuturor, atât locuitorilor raionului Râbniţa, care a devenit între timp un raion subvenţionat din cauza că întreprinderea nu a lucrat, cât şi republica în ansamblu. Asta va permite menţinerea bugetului în parametrii planificaţi. Sperăm că uzina va lucra stabil şi nu va avea probleme cu importul materiei prime şi exportul producţiei.
Europa Liberă: se ştie încotro se vor duce primele livrări?
Natalia Scurtul: Conducerea întreprinderii nu a anunţat deocamdată unde îşi va exporta producţia de acum încolo. Cel mai probabil, este vorba despre livrări în Europa şi Rusia, unde ajungeau şi până acum cele mai mari partide.
Europa Liberă: Uzina metalurgică de la Râbniţa este nu numai principala întreprindere care aduce cele mai mari venituri bugetului Transnistriei, dar şi un mare consumator de gaze naturale. În ultimele câteva săptămâni, tema gazelor a reapărut în atenţia opiniei publice, mai ales după ce liderul administraţiei Igor Smirnov a spus că regiunea s-ar pregăti să încheie un contract de livrare directă a gazelor naturale cu compania Gazprom şi a dat indicaţii să fie elaborată o nouă politică tarifară, altfel spus, ca tarifele să fie majorate şi aduse la nivelul celor din Federaţia Rusă. Tema datoriilor imense a fost oarecum ocolită, de aceea Natalia, vreau să întreb dacă există cel puţin date despre nivelul de achitare a consumului de gaze al regiunii transnistrene?
Natalia Scurtul: Pe parcursul anului trecut, Transnistria a consumat gaz rusesc în valoare de 505 milioane de dolari. Datele au fost făcute publice de Alexandru Gusev, preşedintele consiliului de administrare a companiei moldo-ruse Moldova Gaz, la adunarea generală a acţionarilor , care a avut loc la Chişinău. Luând în consideraţie că, pe viitor, livrarea gazelor spre regiunea transnistreană şi restul Moldovei va fi partajată, este curios să amintim, în context, că, anul trecut, populaţia din Transnistria a transferat societăţii Transgaz din Tiraspol doar 163 milioane de dolari. În conturile Gazprom-lui a intrat însă doar 4 la sută din această sumă. Problema e că tarifele pentru populaţie sunt foarte joase – onvenabil consumatorilor, dar insuficiente pentru a acopri costul gazelor livrate. Potrivit Rosbizneskonsalting, în medie, consumatorii plătesc 92 de dolari pentru mia de metri cubi, cu 64 la sută mai puţin faţă de preţul de achiziţie a gazelor. Acest fapt l-a determinat pe Igor Smirnov să le ceară ministerelor transnistrene ale Economiei, Finanţelor şi Industriei să revadă tarifele în vigoare. A răsunat chiar ideea că noile tarife vor fi comparabile cu cele din Rusia, iar drept reper la stabilirea lor vor servi aceeaşi parametri ca regiunea Krasnodar, întrucât condiţiile meteorologice din această regiune rusă sunt apropiate de cele transitrene.
Europa Libera: Natalia, Europa Liberă a încercat să afle şi opinia mai multor cetăţeni de rând din stânga Nistrului despre intenţia administraţiei din Tiraspol de a majora tarifele la gaze naturale. Un vox pop pe străzi din Tiraspol şi Bender.
– Tarifele noastre mi se par absolut acceptabile. Chiar dacă vor creşte, nu cred că va fi o problemă. Ele oricum sunt mai joase decât în Ucraina sau Moldova.
– Mai bine ne-ar ridica salariile, iar apoi s-ar apuca şi de tarife. Sunt lucrător bugetar. Salariul îmi ajunge doar pentru plata serviciilor comunale şi minimum necesar. Dacă vor creşte preţurile la servicii şi altele nu va fi deloc bine.
– Nu va fi bine deloc, evident. Salariile sunt şi aşa mizere, unde să mai crească şi tarifele? Dacă am fi remunerați cum se cuvine, dacă am fi avut locuri de muncă normale, atunci nu ar fi fost o problemă. Dar aşa, ce sens are? Vor apărea mai mulţi cerşetori, doar atât.
– Nici într-un caz. Noi nu avem lefuri ca în Rusia. Cât mai putem răbda? Toate s-au scumpit, iar salariile au rămas aceleaşi. Nu este normal. Nu va ieşi nimic bun din asta, sunt convins.
– Nu va duce la nimic bun. Problema e că la noi în Transnistria marea parte a populaţiei sunt oameni care fie trăiesc din pensie, fie nu au atins încă majoratul. Cred că un procent destul de mare din cei are au posibilitatea să plece de aici o vor face, din această cauză.
– Ne vom ieşi din minţi cu toţii, în acest caz. Pensia nu e nici pe departe suficientă.. Iar când un bătrân locuieşte de unul singur şi plăteşte jumătate din pensie pentru întreţinere, ce-i mai rămâne pentru trai? Locuiesc de una singură şi, cu toate că (mulţumesc guvernului, bineînţeles) plătesc doar 50 la sută din cheltuieli, mă costa circa 300 de ruble, cu tot cu telefon. Îmi vine foarte greu. Preţurile doar nu stau pe loc.
– Voi trece la încălzire autonomă. Ei pot face ce vor. Guvernul nostru este alcătuit din oameni, ca să spunem aşa, nu tocmai adecvaţi. Voi trece la încălzire autonomă – voi plăti doar gazul şi atât. Livrările de apă caldă au fost, practic, întrerupte, iar cât despre încălzire – tarifele sunt foarte mari, unu la mână, doi, reţeaua de termoficare e veche şi nu asigură temperatura necesară în sistem. Iată de ce, voi alege încălzirea autonomă.
– Eu cred că pensia pe care o primim, dar şi salariile muncitorilor, nu permit acest lucru. Iată de ce e prematur să ne orientăm după standardele ruseşti. Bineînţeles, mi-aş dori să nu crească tarifele, cel puţin deocamdată, cât staţionează multe din întreprinderi. Când acestea vor începe să funcţioneze, când va creşte potenţialul nostru economic, atunci , da, putem vorbi deja despre majorarea tarifelor.
– Dacă vor majora preţurile la serviciile comunale, vom trece printr-un nou val de inflaţie. Dar ce sens are să majorezi preţurile, dacă producem foarte puţin? Chiar dacă Ministerul Economiei prognozează cifre foarte mari, în realitate, până şi cei din Sovietul Suprem recunosc că acestea sunt ireale. O instituţie foarte optimistă este acest Minister al Economiei. În condiţiile în care avem un deficit aşa de mare, dacă vom încerca să rezolvăm problema pe seama creşterii tarifelor la întreţinere, nu vom face decât să ucidem definitiv bugetul şi economia noastră. Iar bani, de unde vom lua? Din Rusia? Nu cred că se va găsi cineva acolo să ni-i dea. Aşa că, în opinia mea, ideea aceasta este una fără sens. Şi nu m-aş mira dacă aplicarea ei ar provoca incidente ca în Egipt, apropo.
Europa Libera: opinii, culese la întâmplare pe străzi din Tiraspol şi Bender despre intenţia administraţiei transnistrene de a majora tarifele la gaze naturale până la nivelul tarifelor din Federaţia Rusă. Natalia, ce alte evenimente ale săptămânii trecute, în opinia ta, ar merita atenţie?
Natalia Scurtul: Nu putem trece cu vederea amendamentele constituţionale, adoptate în cea de-a doua lectură. Vorbim despre un document asupra căruia s-a lucrat aproape 9 luni. Iniţial au fost propuse nişte amendamente, apoi alte şi altele. În cele din urmă, săptămâna trecută, a fost adoptat un document, care deveni unul de bază, odată cu votarea lui în cea de-a treia lectură, permiţând doar nişte rectificări de ordin tehnic. Deci, ce avem nou în Constituţie? În primul rând, va apărea o nouă instituţie – Guvernul, şi postul de prim-ministru. Guvernul va fi responsabil situaţia economică şi starea generală a lucrurilor în Transnistria. O problemă pe larg discutată a fost şi cea privind modalitatea de alegere a şefilor administraţiilor locale. În final, deputaţii au decis că premierul va fi cel care va propune candidaţii, iar preşedinte îi va numi în funcţii. În principiu, există puţine schimbări. Oamenii aşteptau că îşi vor putea alege singuri şefii administraţiilor locale. Dar parlamentarii au decis altfel. La fel de important mi se pare şi amendamentul care limitează la doar două mandate dreptul unei persoane de a se fi preşedinte în Transnistria. Subiectul a fost o adevărată piatră de poticnire între puterile legislativă şi cea executivă, stârnind dezbateri aprinse în întreaga societate. Modificările constituţionale vor intra în vigoare din ianuarie 2012, astfel încât putem presupune că, dacă va câştiga alegerile din decembrie, preşedintele în exerciţiu, Igor Smirnov, va deţine încă două mandate de preşedinte.
Europa Libera: dar care este soarta mult discutatei propuneri de a modifica sistemul actual de alegeri în Sovietul suprem pe unul mixt: jumătate din deputaţi să fie aleşi pe liste de partid, iar cealaltă să fie, ca şi acum, aleşi pe circumscripţii uninominale. De altfel, o propunere promovată activ de unii reprezentanţi ai societăţii civile care spun că aceasta ar fi benefică dezvoltării partidelor şi pluralismului politic în stânga Nistrului.
Natalia Scurtul: Curios este şi faptul că, în cele di urmă, s-a decis ca problema modalităţii de organizare a alegerilor - în baza listelor de partid, a sistemului majoritar sau celui mixt,- a fost amânată din cauza lipsei de consens. Prin urmare, totul rămâne la fel ca înainte, iar alegerile vor fi organizate conform sistemului majoritar. Neschimbat a rămas şi numărul de deputaţi în Consiliul Suprem - 43 la număr, şi faptul că aceştia se pot ocupa, în paralel, şi de alte activităţi. Cred că ar fi fost mai eficient ca deputaţii să fie mai puţini la număr şi să nu poată avea şi alte ocupaţii, pentru ca toată atenţia lor să fie concentrată asupra problemelor cetăţenilor şi asupra adoptării unor legi utile şi necesare.
Europa Libera: opinia jurnalistei din Tiraspol, Natalia Scurtul, oaspetele ediţiei de astăzi.
Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.