La manifestaţiile festive de astăzi guvernarea comunistă a fost reprezentată de o singură persoană – ministrul Culturii, Ion Păcurau.
31 august 2001
Ora Moldovei.
Festivități la Chișinău cu ocazia sărbătorii „Limba noastră cea română”.
Festivităţile, organizate astăzi la Chişinău cu ocazia sărbătorii „Limba noastră” s-au deosebit cel puţin într-un punct de cele din anii trecuţi. În ce anume a constat această deosebire veţi afla de la Alexandru Eftodi.
Pentru prima dată în ultimii 11 ani, oficialităţile de prim rang - şeful statului, primul ministru şi preşedintele Parlamentului - au lipsit astăzi de la manifestaţiile prilejuite de sărbătoarea „Limba noastră cea română”.
Preşedintele Vladimir Voronin, liderul Partidului Comuniştilor, a preferat să asiste, înaintea începerii unui nou an de studii, la o întâlnire a profesorilor şi studenţilor de la Universitatea tehnică din Chişinău.
La manifestaţiile festive de astăzi guvernarea comunistă a fost reprezentată de o singură persoană – ministrul Culturii, Ion Păcurau. El a participat la ceremonia tradiţională de depunere a florilor la monumentul lui Ştefan cel Mare şi la dezvelirea pe Aleea Clasicilor a unui nou bust, cel al lui George Bacovia.
Ca în fiecare an la manifestaţiile organizate la 31 august de Uniunea scriitorilor din Moldova, cu susţinerea Ligii pentru unitatea românilor de pretutindeni, Ministerului Culturii al României şi Primăriei Chişinăului, au fost prezenţi câteva sute de intelectuali, oameni de cultură, ziarişti, politicieni.
Manifestaţiile de astăzi au fost umbrite de un incident, produs în noaptea precedentă, când nişte necunoscuţi au pângărit Casa limbii române din Chişinău, desenând pe pereţii acesteia svastica. Până la începerea manifestaţiilor de sărbătoare pereţii Casei limbii române au fost curăţaţi.
Sărbătoarea oficială „Limba noastră cea română” a fost instituită la Chişinău pentru a comemora ziua de 31 august 1989, când sovietul suprem al Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti a adoptat Legea despre funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul R.S.S.M. Un articol al Legii stabileşte că limba de stat este limba moldovenească, identică cu cea română.
În 1994 majoritatea parlamentară agro-socialistă, susţinută de preşedintele de atunci, Mircea Snegur, a stabilit în Constituţie că limba de stat a Republicii Moldova se numeşte moldovenească. Denumirea sărbătorii „Limba noastră cea română” a fost prescurtată, ea devenind pur şi simplu „Limba noastră”.
Cu anumite excepţii, oficialii de la Chişinău care cunosc adevărul ştiinţific despre denumirea corectă a limbii române, preferă totuşi să-i spună „limba maternă”, „limba de stat”, „limba noastră”, „limba strămoşească”. A devenit anegdotic cazul fostului prim-ministru, Ion Ciubuc. Într-un discurs, rostit la 31 august, Ciubuc a găsit şapte sinonime pentru glotonimul limba română.
Din Chişinău, Alexandru Eftodi, Radio Europa Liberă.