Moldova, între Transnistria şi Uniunea Europeană

Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. În ediţia de astăzi:

Nu există în acest moment premise pentru evoluţii rapide în reglementarea transnistreană. Republica Moldova ar trebui să se concentreze, prin urmare, pe rezolvarea problemelor interne şi consolidarea cursului său către Uniunea Europeană, spune oaspetele ediţiei de astăzi, expertul german, consilierul pentru politică externă şi securitate din Bundestagul german, Martin Sieg.

Dialoguri transnistrene

Dialoguri transnistrene

Mai întâi însă buletinul de ştiri cu principalele evenimente ale săptămânii trecute.
---------------------------------------------------------------------------------------------
Transnistria a marcat 21 de ani de la autoproclamarea independenţei. Într-un discurs rostit în ajun în sala teatrului din Tiraspol, Igor Smirnov a spus că în 1990 națiunea transnistreană a ales calea dificilă a independenței pentru că era sigurul mijloc de apărare în fața fasciștilor și a naționalismului românesc. Transnistria nu este recunoscută ca stat pe plan internațional, dar potrivit unor site-uri de ştiri din Tiraspol, preşedintele Sovietului suprem Anatoli Kaminski a fost felicitat cu ocazia aniversării de către Boris Grîzlov, preşedintele Dumei de stat a Federaţiei Ruse. În mesajul său, Boris Grîzlov a spus că regiunea transnistreană şi-a demonstrat dreptul la existenţă şi că Rusia, care a sprijinit-o de la bun început, va continua să-i fie alături.

La Chişinău, pe 31 august a fost marcată ce-a de a 22 aniversare a sărbătorii naţionale „Limba noastră”, supranumită şi Ziua limbii române. Liderii politici ai Republicii Moldova au depus flori la monumentul lui Ștefan cel Mare, iar premierul Vlad Filat a folosit ocazia pentru a-și îndemna compatrioții să vorbească limba română cât mai curat și pentru a-i ajuta la deprinderea ei pe cei care au altă limbă maternă. Președintele interimar Marian Lupu a insistat că pe lângă respectul pentru limba de stat este important cum se consideră fiecare locuitor al Moldovei, în parte. „Cine se crede moldovean, să fie respectat, cine se crede român, să fie respectat, cine se crede ucrainian, la fel să fie respectat”, a spus Marian Lupu.

Într-un interviu cu publicaţia Tribuna, başcanul Găgăuziei Mihail Formuzal a repetat că locuitorii regiunii îşi doresc să înveţe limba „de stat” şi că pe parcursul întregii sale istorii, Găgăuzia a fost foarte tolerantă faţă de problema lingvistică. Başcanul Mihail Formuzal mai crede că pentru soluţionarea diferendului transnistrean, autonomia Găgăuză poate fi luată drept model. În opinia sa, autorităţile moldovene ar trebui să îşi recunoască greşelile trecute, „să facă Moldova atrăgătoare” şi să „demonstreze abilităţi de compromis”.

La Chişinău a avut loc o a doua rundă de negocieri privind acordul dintre Uniunea Europeană şi Moldova pentru facilitarea regimului de vize. Potrivit unui comunicat al Ministerului de externe de la Chişinău, la ultima rundă s-a stabilit extinderea categoriilor de persoane care beneficiază de facilităţi pentru obţinerea documentelor şi a vizelor.

Şi tot săptămâna trecută, la Chişinău s-a aflat în vizită ministrul de externe al Israelului Avigdor Liberman. Într-un interviu cu Europa Liberă, Avigdor Liberman a spus că va face toate eforturile pentru a obţine ridicarea vizelor pentru cetăţenii moldoveni care vor să călătorească în Israel, după ce a reuşit să facă acelaşi lucru pentru cetăţenii ruşi şi ucraineni.

Numai 10 la sută din asistenţa financiară externă este investită în economia reală, avertizează experţii de la IDIS Viitorul, care au analizat capacitatea Moldovei de a absorbi ajutoare externe. Restul merge pentru consum. Potrivit studiului, în anul 2010, Moldova a beneficiat de 450 de milioane dolari pentru dezvoltare şi tendinţa de creştere a asistenţei externe se menţine. Utilizarea eficientă a acestor ajutoare rămâne însă o problemă.

Într-un discurs ţinut la Bucureşti, în faţa diplomaţilor romani, preşedintele României Traian Băsescu le-a cerut acestora să sprijine în continuare eforturile Moldovei de a se apropia de Uniunea Europeană împreună cu grupul ţărilor din Balcanii de Vest. Dacă autorităţile de la Chişinău îi vor cere însă să nu mai pledeze pentru acest demers, Bucureştiul va da curs cererii, a mai spus Băsescu. Preşedintele României a atras atenţia şi că deschiderea Uniunii Europene către Moldova nu este „nesfîrşită”.

Liderii din opt foste republici sovietice s-au întâlnit la Duşanbe pentru a marca 20 de ani de la înfiinţarea Comunității Statelor Independente. Reuniunea a scos la iveală mai mult divergenţele dintre ţările participante decât spiritul de cooperare. Preşedintele Ucrainei a încercat să respingă zvonurile că ţara sa va ceda Gazpromului întreaga reţea de gazoducte în schimbul unei reduceri substanţiale a preţului pentru gaze. Tensiuni s-au resimiţit şi între preşedinţii Armeniei şi Azerbaidjanului, aflate de peste 20 de ani în dispută privind regiunea Nagorno-Karabah.
-----------------------------------------------------------------------------------

Europa Liberă: Preşedintele comisiei pentru politică externă a Bundestagului german, Ruprecht Polenz, a sugerat zilele trecute la Chişinău că Republica Moldova nu va putea adera la Uniunea Europeană fără reglementarea conflictului transnistrean. Participând la o masă rotundă cu genericul „Integrarea europeană şi conflictul transnistrean”, organizată de către Fundaţia germană Konrad Adenauer, oficialul a mai lăsat de înţeles, în prezenţa ministrului moldovean de externe, Iurie Leancă, că până la rezolvarea conflictului transnistrean, Republica Moldova trebuie să-şi rezolve şi o importantă problemă internă cum ar fi cea a alegerii preşedintelui.

Într-un interviu pentru Radio Europa Liberă, realizat de colega noastră Liliana Barbăroşie, un alt oficial german, consilierul parlamentar pentru politică externă şi securitate Martin Sieg, considerat un bun cunoscător al realităţilor moldoveneşti, a explicat motivele acestui scepticism:

După aderarea Ciprului, Uniunea Europeană a înţeles cât de dificil este să imporţi un conflict nesoluţionat şi nu va risca să procedeze la fel, nici în cazul Serbiei, nici în cel al Republicii Moldova, explică consilierul pentru politică externă şi securitate din Bundestagul german, Martin Sieg.

Cum şanse ale unor evoluţii rapide în soluţionarea conflictului în acest moment nu se întrevăd, mai crede expertul, Republica Moldova ar trebui să se concentreze pe criza constituţională şi reformele necesare apropierii de UE:

Martin Sieg: „Prima întrebare ar fi cine sunt partenerii din Transnistria? În decembrie acolo vor fi aşa numitele alegeri prezidenţiale şi ar putea exista diferite evoluţii. De aceea prea multe mişcări în Transnistria pînă la alegeri eu cred că nu se vor face.

O problemă asemănătoare există şi în Republica Moldova şi anume instabilitatea politică. Din aprilie 2009 nu ştim dacă aceiaşi guvernare va fi la putere şi în viitor. Desigur că această slăbeşte puterea de negociere a Republicii Moldova. Pentru că o guvernare stabilă poate negocia mai hotărât.

Şi a treia problemă – Rusia. Rusia de asemenea are problema că nu ştie cine va fi partenerul de discuţie pe o perioadă mai îndelungată în Republica Moldova. Atâta timp cât există această instabilitate, nu se poate de aşteptat ca Rusia să aibă nişte poziţii clare şi decise.”

Expertul german sugerează că Republica Moldova trebuie să-şi rezolve în acest moment problemele interne: să aleagă preşedintele ţării, să ridice economia. Toate ca să poată continua fără echivoc politica sa europeană:

Martin Sieg: „Nu atât de demult, în Republica Moldova se mai discuta despre eventuale avantaje ale unei uniuni vamale Rusia-Belarus, pe de o parte, şi cele ale integrării europene, pe de alta. Dacă însă în 1,2,3 ani Republica Moldova va semna cu UE un acord de asociere, zona de liber schimb va fi stabilită, atunci această întrebare strategică va fi ca şi hotărâtă. Şi atunci fiecare partid politic va şti că nu există o altă alternativă.”

Revenind la problema transnistreană, expertul german crede că Republica Moldova are nevoie de o amplă dezbatere despre felul de reunificare pe care ar fi dispusă să o accepte.

Martin Sieg: „Este o adevărată provocare pentru guvernarea actuală să clarifice acest aspect. De exemplu, opinia publică ce aşteptări are? Ce compromis este dispusă să accepte? Poate sau nu fi primită vreo propunere ce vine din partea Transnistriei?”

L-am rugat însă pe expertul german să comenteze speculaţiile potrivit cărora Rusia ar încerca, prin Germania, să promoveze o soluţie de federalizare a Republicii Moldova, după modelul aşa numitului plan Kozak:

Martin Sieg: „Nu este aşa. Germania nu o să încerce să promoveze vreo decizie pe care nu şi-o doreşte guvernarea Republicii Moldova. Problema cu planul Kozak a fost că prelungea termenul de aflare a armatei ruse pe teritoriul Republicii Moldova şi oferea drepturi destul de extinse Transnistriei în procesul decizional din Republica Moldova. Pericolul era că nu va fi un stat capabil să funcţioneze. Guvernul german crede că fiecare soluţie trebuie să asigure funcţionarea statului, iar memorandumul Kozak nu oferea asta,” mai spune consilierul pentru politică externă şi securitate din Bundestagul german, Martin Sieg.

--------------------------------------------------------------------------------

Europa Liberă: Pe 27 august, Republica Moldova a marcat două decenii de la proclamarea independenţei. Şi tot în august s-au împlinit 20 de ani de la puciul eşuat de la Moscova care a grăbit prăbuşirea imperiului sovietic şi dispariţia URSS. Între timp, Tiraspolul a sărbătorit, pe 2 septembrie, 21 de ani de la separarea sa de restul Republicii Moldova. Au devenit sau nu transnistrenii mai fericiţi, despărţindu-se de restul Moldovei? Ce schimbări pozitive sau negative s-au produs de atunci? Am încercat să aflăm, discutând cu locuitori din Tiraspol şi Bender.

„Trăiam mai bine desigur pe vremea Uniunii Sovietice. Pentru că exista un fel de speranţă a unui viitor luminos. În primul rând, luam concediile la timp. Plecam pe o lună şi ştiam că la revenire nu vom rămâne fără serviciu. Aveam certitudinea că vom avea de lucru şi că toţi copiii noştri vor merge să înveţe. Acum, taxele de studii sunt inaccesibile. Salariile sunt atât de mici, cel puţin aici, în Transnistria, un om cu studii superioare are un salariu atât de mizer, încât este foarte problematic să-şi trimită copiii să înveţe la universitate. Mai înainte şi nivelul cunoştinţelor era mai mare, şi studiile mult mai calitative. Uitaţi-vă ce se întâmplă prin spitale, în domeniul culturii... Lumea a devenit, în general, mai puţin cultă, are alte idei. Acum, banul decide totul. Înainte, lumea era mai omenoasă. Şi se pot da sute de exemple, din orice domeniu. Peste tot e numai căpătuială, iar oamenii care sunt acum la putere nu vor decât să se îmbogăţească, numai la asta le e gândul, iar de ceilalţi nici nu le pasă. Probabil, ei trăiesc doar pentru sine. De aceea, atâta timp cât sistemul va fi putred şi va permite acestor oameni să conducă, nimic nu se va schimba, cât timp aceşti oameni vor rămâne la putere”.

„E mai rău în sensul că toate republicile ex-sovietice s-au îndepărtat şi nu mai există acea libertate de mişcare. Mai înainte, era numai rubla, acum – fiecare cu banii săi. De asemenea, era mai simplu să faci comerţ. Acum sunt tot felul de blocade economice, etc. Ce e mai bine? E mai bine poate în sensul că acea cortină de fier nu mai există, accesul informaţia e mai liber. Dar înainte era mai simplu să-ţi găseşti de lucru. Chiar după absolvirea universităţii tinerii erau asiguraţi cu loc de muncă. Puteai să mergi să înveţi chiar la orice întreprindere şi întreprinderea îţi dădea şi bani pentru munca ta. Acum e un fel de monopolizare şi, desigur, mult mai complicat”.

„Nu e nici mai bine, nici mai rău. Dar aş vrea totuşi să revenim la acele vremuri. Înapoi, la sistemul comunist. Înainte nu era debandada asta. Mă uit cum se comportă tinerii de astăzi: pe bulevard – trag beţii, fumează… Să nu mai spun că fetele au ajuns să se bată de la băieţi. Atâţia ani am lucrat în şcoală, dar aşa ceva n-am văzut. E o degradare morală totală. În şcoală ar trebui să se predea etica. Ei ce fac, toată ziua stau prin baruri, nu ştiu să ţină corect nici furculiţa. Şcoala mai încearcă să-i educe, în familie – nu. Multe depinde şi de guvern, de felul cum se comportă guvernul”.

„Cred că acum e mai bine. Ţara se dezvoltă în toate privinţele. Creşte natalitatea…”

„Spre rău mergem. În toate privinţele. În perioada sovietică, fiecare om avea de lucru. Şi erai asigurat cu muncă până la pensie, orice s-ar întâmpla. Erau respectate toate drepturile omului. Lumea putea să-şi rezolve problemele. Existau garanţii. Acum, nu ai nici o garanţie. Dacă astăzi ai de lucru, mâine poţi să fii şomer. Tarifele la serviciile în comun, la fel… Uitaţi-vă cum trăiesc pensionarii. Ei plătesc mai întâi serviciile. Şi ce le rămâne pentru trai? Nimic! Şi copiii cresc acum singuri de capul lor, fără nici o supraveghere. Părinţii sunt preocupaţi să obţină o bucată de pâine şi nu mai există nici tabere de pionieri, unde copiii să fie daţi ca să aibă ocupaţie. Doar pentru foarte puţini oameni viaţa a devenit mai bună. Pentru restul – e mai rău”.

„Într-un sens e mai bine, în altul – nu prea. E mai bine pentru că lumea a devenit mai multilateral dezvoltată, poate călători în ţări europene, să cunoască alţi oameni… ceea ce nu se putea în vremea URSS. Dar e mai rău fiindcă, într-o anumită măsură, cuvântul democraţie are o influenţă nefastă asupra tinerilor care pur şi simplu îl înţeleg într-un mod incorect”.

„Eu sunt din garda veche şi mi se pare că noi oricum avem nostalgii după acele vremuri. Lucrau toate întreprinderile şi noi ştiam că avem un salariu stabil. Am ajuns pensionară, dar continui să lucrez. Şi oricum cred că înainte era mai bine. Acum sunt foarte mulţi şomeri…”

„Nu cred că ziua independenţei noastre poate fi o sărbătoare. Mai ales după toate câte au fost, după ce-au murit atâţia oameni. E trist”.


Europa Liberă: opinii ale locuitorilor regiunii transnistrene despre ce s-a schimbat după prăbuşirea URSS şi ce le-a adus traiul separat de Republica Moldova.

Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.