Ilie Cazac a fost eliberat

Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. În ediţia de astăzi:

Ilie Cazac a fost eliberat din închisoare la Tiraspol. Fostul inspector fiscal a fost graţiat de Smirnov, după 20 de luni de detenţie sub acuzaţia de spionaj în favoarea Moldovei. O altă temă a ediţiei – noile tarife majorate la serviciile în comun. Cât de mult consună cifrele cu realitatea? Discutăm astăzi cu jurnalista din Tiraspol Natalia Scurtul.

Mai întâi, buletinul de ştiri cu principalele evenimente ale săptămânii trecute, prezentat de Paul Hodorogea.

Dialoguri transnistrene

Dialoguri transnistrene

----------------------------------------------------
După un an şi opt luni de detenţie la Tiraspol, tânărul Ilie Cazac a fost eliberat din închisoare printr-o decizie a liderului transnistrean Igor Smirnov. Fostul inspector fiscal din Bender fusese condamnat anul trecut la 14 ani de privaţiune de libertate pentru ceea ce autorităţile transnistrene au numit înaltă trădare şi spionaj în favoarea Republicii Moldova. Eliberarea lui Ilie Cazac a fost salutată de premierul Vlad Filat, care a mulţumit „tuturor celor care au fost implicaţi în acest proces”. Într-un interviu pentru Europa Liberă, Ilie Cazac a spus că a fost eliberat urmare a ultimei sale cereri de graţiere, trimisă pe 19 septembrie. Mai multe detalii, imediat după buletinul de ştiri.

Comitetul de Investigații al Rusiei spune că l-a citat la interogatoriu pe Oleg Smirnov, fiul liderului transnistrean, bănuit de deturnarea a milioane de dolari din ajutoarele umanitare ruse. Potrivit agenției oficiale RIA Novosti, anunțul a fost făcut de reprezentantul Comitetului de anchetă, Vladimir Markin. Oleg Smirnov deține funcția de reprezentant special al lui Igor Smirnov pentru cooperarea social-economică cu Rusia. El este bănuit, împreună cu un vicepreședinte al Băncii Republicane Transnistrene, de deturnarea a aproape 5 milioane 5 sute de mii de dolari primiți de la Moscova din noiembrie 2008 până în noiembrie 2009, bani destinați fermierilor și pensionarilor transnistreni. Kremlinul și-a retras anul acesta sprijinul pe care i l-a acordat liderului transnistrean timp de peste 20 de ani, și i-a cerut acestuia să cedeze locul unor politicieni mai tineri. Igor Smirnov a refuzat până acum să se retragă din cursa pentru alegerile prezidențiale în regiunea separatistă, planificate pentru luna decembrie.

Chişinăul a respins cererea Moscovei de a deschide 25 de secţii de votare în regiunea transnistreană pentru alegerile în Duma de Stat a Rusiei din 4 decembrie. Premierul Vlad Filat este citat de agenţia Info-Prim cu declarația că „Republica Moldova nu poate să permită deschiderea acestor secţii de votare din simplul motiv că nu are controlul asupra acelei regiuni”. În ce priveşte teritoriul Republicii Moldova ce se află sub jurisdicţia Chişinăului, Vlad Filat a spus că acolo vor fi deschise centre de votare, aşa cum a solicitat Moscova.

Problema a fost discutată la Chişinău şi de viceministrul rus de externe Grigori Karasin. Scopul anunţat al vizitei a fost însă pregătirea unei vizite în luna noiembrie în Republica Moldova a ministrului rus de externe Serghei Lavrov. Karasin, care este şi reprezentant special al Federaţiei Ruse la negocierile pe tema Transnistriei a avut întrevederi cu autorităţile moldovene şi consultări cu omologul său moldovean Andrei Popov, dar nu se cunosc detalii legate de subiectele abordate.

Şi tot premierul Vlad Filat a calificat drept „provocare” deschiderea celor două posturi vamale în apropierea satului Pohrebea şi a digului Hidrocentralei de la Dubăsari, de către autorităţile transnistrene. El a pus gestul în legătură cu alegerile prezidenţiale din Transnistria din 11 decembrie. Locuitorii satului Pohrebea au protestat împotriva instalării posturilor, însă problema nu s-a rezolvat nici după intervenţia Comisiei Unificate de Control care este responsabilă de situaţia din Zona de securitate. Partea moldoveană a solicitat implicarea urgentă în rezolvarea noilor tensiuni din Zona de Securitate a OSCE, Federației Ruse și Ucrainei.

Ministrul economiei Valeriu Lazăr a spus că de la 1 ianuarie prețul gazelor rusești livrate Moldovei ar putea să scadă, dar a adăugat că un anunț oficial nu poate face până nu se termină negocierile. Vorbind în Parlament, Lazăr a spus că partea moldoveană a convins furnizorul rus că mărind prețul nu va câștiga mai mult. Lazăr a explicat că din 2008, consumul de gaze scade mereu în Moldova, iar o eventuală nouă scumpire nu ar face decât să încurajeze această tendință, micșorând implicit profitul Gazpromului.

Ministerul Economiei al Republicii Moldova a revizuit în sus perspectiva creșterii economice pe anul curent, de la 6%, cât anticipa în septembrie, la 6,5% sau chiar 7 la sută. Explicația principală a revizuirii este creșterea neașteptat de bună a exporturilor, despre care s-a anticipat că vor ajunge „la un nivel record”.

Din 2012 preţurile la biletele de avion din Chişinău ar putea să scadă cu 30-40 de procente, iar calitatea serviciilor aeriene ar putea să crească. Declaraţii în acest sens au făcut autorităţile moldovene după semnarea acordului cu Uniunea Europeană privind Spaţiul Aerian Comun. Datorită acestui acord, moldovenii ar putea beneficia de anul viitor de transport aerian mai sigur şi la preţuri accesibile. De asemenea, acordul este de natură să faciliteze deschiderea mai multor rute directe din Chişinău spre alte ţări şi din alte ţări spre Chişinău.

Transnistria va reveni la ora de iarnă, odată cu majoritatea absolută a ţărilor europene. Asta după ce liderul administraţiei Igor Smirnov a decis să-şi anuleze propriul decret privind rămânerea la ora de vară. Smirnov şi-a motivat decizia prin faptul că atât Chişinăul cât şi Kievul au un fus orar unic.
--------------------------------------------------------

Europa Liberă: Ilie Cazac, fost inspector fiscal, condamnat anul trecut la Tiraspol, la 14 ani închisoare pentru trădare şi spionaj în favoarea Republicii Moldova, a fost eliberat. El a declarat Europei Libere că s-a dat curs ultimei sale cereri de grațiere, trimisă pe 19 septembrie. Ilie Cazac a fost arestat la 19 martie 2010. În aceeaşi perioadă, fusese arestat şi jurnalistul Ernest Vardanean, eliberat în aprilie 2011, tot în urma unei cereri de grațiere. Vardanean fusese condamnat la 15 ani închisoare tot pentru înaltă trădare şi spionaj în favoarea Republicii Moldova. Pentru organizaţiile internaționale care se ocupă de drepturile omului, dar şi pentru organizația Promo-Lex de la Chişinău, a fost vorba în ambele cazuri de procese politice, care au încălcat drepturile fundamentale. Diana Răileanu a stat de vorbă cu Ilie Cazac imediat după eliberare.

Ilie Cazac

Ilie Cazac: „Au venit pe la ora trei şi mi-au dat adeverinţa de eliberare şi mi-au spus că pot să plec acasă. Însă eu am mai cerut timp ca să spun „la revedere” la toţi şi să-mi iau rămas bun de la toţi prietenii pe care i-am făcut acolo şi apoi pe la ora cinci am plecat acasă.”

Europa Liberă: „Cum crezi, ce a stat la baza eliberării tale, de ce ţi-au dat drumul?

Ilie Cazac: „În adeverinţa de eliberare e scris că Smirnov a iscălit decretul cu privire la graţierea mea.”

Europa Liberă: Dacă ai putea să-mi spui cîteva cuvinte despre perioada în care te-ai aflat după gratii...

Ilie Cazac: „Nu pot să spun nimic, trebuie să mă odihnesc un pic şi să îmi revin în fire. Vreau să vă mulţumesc foarte mult, am ascultat în fiecare seară Europa Liberă şi mulţumesc mult că m-aţi susţinut.”

Europa Liberă: Ne bucurăm că eşti liber. Spune, ce urmează să faci?

Ilie Cazac: „Nu am planuri. Doresc să mă odihnesc, să stau acasă, apoi voi vedea ce voi face mai departe. Nu pot să spun nimic, sunt într-o stare şocată acum.”

Europa Liberă: Ilie Cazac, răspunzând întrebărilor Dianei Răileanu.

----------------------------------------------------

Europa Liberă: Aşadar, oaspetele ediţiei de astăzi este jurnalista din Tiraspol Natalia Scurtul, redactor pe teme sociale la ziarul „Profsoiuznîe Vesti”. Natalia, săptămâna trecută tema noilor tarife la gaze naturale, energie electrică, apă şi căldură, anunţate de administraţie încă în vară, a revenit în atenţia opiniei publice. Nemulţumirea faţă de tarifele ce vor creşte din nou, începând cu 2012, au exprimat-o mai mulţi deputaţi în Sovietul suprem, în timpul audierii persoanei responsabile de economia regiunii, Elena Cernenko. Însă replica dnei Cernenko a fost că tarifele oricum vor rămâne să fie mici decât cele existente în dreapta Nistrului sau în Ucraina. În plus, potrivit Elenei Cernenko, tarifele ar avea o pondere de numai 35 la sută din minimul de existenţă al unui transnistrean. Sună bine, pe hârtie. Aşa să stea lucrurile şi în realitate?

Natalia Scurtul: „În realitate, lucrurile nu sunt aşa minunate cum le descrie ministrul economiei Elena Cernenko. De fapt, cea mai mare parte din pensii sau veniturile celor care locuiesc în Transnistria şi primesc aici salarii o constituie plăţile pentru serviciile în comun şi alimentaţie. Majoritatea pensionarilor cheltuiesc mai mult de 80 la sută din pensie numai pentru plata facturilor. Anume aceşti oameni resimt cel mai dureros până şi cea mai mică majorare a tarifelor. Începând cu anul viitor, tarifele se vor majora, spre exemplu la gazele naturale – cu 17 la sută, asta e cu 14 copeici mai mult pe metru cub, energia electrică se va scumpi cu 9 copeici kilowatt-ul sau cu a cincea parte mai mult ca înainte. Căldura se va scumpi cu aproximativ 17,5 la sută. Din păcate, oamenii nu vor trebui să se aştepte la nici un fel de compensaţii din partea bugetului sau la nişte măsuri de susţinere reală, întâi de toate din cauza deficitului bugetar imens. Mai mult, pensiile vor fi indexate la rata inflaţiei numai începând cu luna mai, iar până atunci, toată perioada rece a anului lumea va trebui să se descurce şi să găsească alte surse care să acopere majorarea tarifelor la serviciile în comun.”

Europa Liberă: Dar cum se vor descurca pensionarii până în luna mai? De altfel, indexarea va fi de numai 13 la sută, în timp ce, aşa cum aţi spus, numai tarifele la gaze naturale şi căldură vor creşte cu 17 procente…

Natalia Scurtul: „Se prevede ca în anul viitor pensia socială minim garantată să fie de 475 de ruble – ceea ce este mai puţin de 50 de dolari, iar pensia de vârstă să crească până la 1075 de ruble. Acum pensionarii continuă să primească acel adaos de 150 de ruble din asistenţa umanitară a Federaţiei Ruse. Este sigurul ajutor de care dispun, deşi, de departe, este insuficient ca să acopere cheltuielile în creştere. Cât priveşte un alt adaos de 100 de ruble de la buget – aşa-numiţii bani de pâine, este foarte probabil ca pensionarii să nu-i mai vadă, începând cu anul viitor. Despre asta au vorbit şi deputaţii, şi reprezentanţii administraţiei. Pur şi simplu în buget nu mai există surse. Deci, este foarte probabil ca acest adaos de 100 de ruble la pensii să fie anulat. În medie, cheltuielile pentru tarife la serviciile în comun, la un apartament cu două camere, se ridică la 50 de dolari pe lună. Dacă cineva are o pensie de 475 de ruble, este limpede că nici toată pensia n-o să-i ajungă să plătească serviciile. Cum reuşesc oamenii cu aceşti bani să supravieţuiască rămâne un mister, mai ales ţinând cont că oamenii în vârstă cheltuiesc mai mulţi bani pe medicamente.”

Europa Liberă: Natalia, haideţi să ascultăm ce zic înşişi pensionarii şi alţi locuitori ai regiunii transnistrene despre aşteptata majorare a tarifelor.

-----------------------------------------------------------------------------

„Trăiesc singură şi sunt pensionară. Plătesc 300 de ruble pe serviciile în comun, mai cheltui pe medicamente şi… ce-mi mai rămâne? Dacă vor majora tarifele, nici nu ştiu ce va fi.”

„Nu numai eu, toată lumea va resimţi scumpirea, întâi de toate bugetarii. Bunăoară, în medicină e un sistem absolut ruşinos de remunerare a muncii – surorile medicale, infirmierele primesc doar minimul de existenţă. Prin urmare, fiecare procent de majorare a tarifelor se va resimţi la modul cel mai serios.”

„Bineînţeles că mă afectează, pentru că salariul unui specialist de la catedra universitară este de 1300 de ruble. Acum, fără încălzire, plătim 200 de ruble, iar cu încălzire – vor fi 500. Îţi mai rămân bani numai de pâine şi de drum. De aceea soţii şi fii noştri sunt nevoiţi să plece să câştige prin străini. Doar aşa ne descurcăm.”

„Toţi pensionarii vor fi afectaţi de noile tarife. Pensia mea este una maximă, însă de fapt este mizeră. Va trebui să strângem cureaua mai tare, să slăbesc cu 3 kilograme, soţia poate şi mai mult. Fiul meu lucrează, nora va ieşi şi ea degrabă să muncească, iar eu voi fi dădacă la nepot.”

„Numai telefonul şi internetul te costă a treia parte din salariu. Probabil că ne-am deprins deja că totul se scumpeşte.”

„Eu am facilităţi, de aceea n-aş putea să vă răspund. Oricum, plătesc puţin. Însă cei care nu au aceste facilităţi cred că sunt afectaţi foarte mult. Doar salariile sunt mici, iar tarifele totuşi sunt foarte mari.”

„Am doi copii – o studentă şi un băiat de 15 ani. N-avem nici un sprijin şi sigur că va fi foarte greu. Dacă n-aş mai fi lucrat şi-n altă parte, aş fi dat toată pensia numai pe servicii. Câte 700 de ruble plătim în fiecare lună.”

---------------------------------------------------------------------------

Europa Liberă: opinii, culese la întâmplare, pe străzi din Tiraspol şi Bender. Natalia, aţi spus că cele mai vulnerabile categorii sociale nu vor primi compensaţii pentru majorarea tarifelor, din cauza deficitului bugetar în creştere. Numărul pensionarilor creşte şi el an de an, ajungând acum la 135 de mii, dintr-o populaţie de 500 de mii. Iar din cauza migraţiei, sunt tot mai puţine braţe de muncă. Astăzi în Transnistria raportul dintre persoanele care muncesc şi cele care sunt la întreţinere este de 1 la 14. Administraţia ţine cont de aceste evoluţii? Se planifică cel puţin o reformă a sistemului de pensii?

Natalia Scurtul: „Înţelegând că situaţia se va agrava pe an ce trece, sigur că s-au examinat mai multe propuneri de reformare a sistemului de pensii. S-a examinat şi experienţa ţărilor vecine, şi a unor state occidentale. Însă toţi au ajuns la concluzia că, dată fiind situaţia dificilă din economie, este imposibil, şi nici nu ar fi rezonabil, să se majoreze povara fiscală asupra agenţilor economici. Introducerea forţată a unor impozite mai mari pentru întreprinderi va duce în cele din urmă la creşterea economiei tenebre, ceea ce va agrava şi mai mult situaţia economică. Întreprinderile pur şi simplu vor ascunde veniturile şi atunci bugetul fondului de pensii nu va obţine nici acele venituri modeste pe care le are acum. Cât priveşte aşa-numitul sistem de pensii nestatale sau cumulativ, acesta nu va putea să funcţioneze în Transnistria, din mai multe motive. Despre asta au vorbit şi experţii. În primul rând, din cauza statutului incert al regiunii. În al doilea rând, din cauza numărului mic de oameni angajaţi în câmpul muncii. Şi în al treilea rând, din cauza cadrului imperfect privind asigurările. Este nevoie de multă muncă, pe toate fronturile, şi este nevoie de timp. Din păcate, Transnistria nu dispune de timpul necesar unei asemenea reforme şi situaţia actuală nu prevesteşte nimic bun. Se creează impresia că am ajuns să supravieţuim, pur şi simplu, încercând să tragem de timp. Nu există nici un plan de dezvoltare, nici o prognoză, nici o perspectivă reală. Exact cum se spune într-un cântec: de-ar fi să mai rezistăm o zi şi o noapte, după asta – fie ce-o fi.”

Europa Liberă: opinia oaspetelui ediţiei de astăzi, jurnalista din Tiraspol Natalia Scurtul.

Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.