Igor Boţan: Scrutinul din 9 septembrie va fi un test foarte important pentru PCRM.
Igor Boţan: „Alegerile din Autonomia găgăuză reprezintă un exerciţiu foarte important nu doar pentru regiune. Putem spune că Găgăuzia are trei dimensiuni care trebuie luate în consideraţie. Prima şi cea mai importantă este că Autonomia găgăuză este privită ca o istorie cu adevărat de succes de către instituţiile europene, de către ambasadele ţărilor Uniunii Europene la Chişinău ca model foarte atractiv de soluţionare a problemelor etnice”.
Europa Liberă: Adică un vulcan comparabil cu cel transnistrean care a fost potolit.
Igor Boţan: „Şi nu doar în comparaţie cu cel transnistrean. Am avut multe discuţii cu diplomaţi europeni care spun că este un exemplu de care Republica Moldova trebuie să beneficieze. Exemplu de succes care poate fi replicat şi în alte locuri din Europa sau din alte părţi”.
Europa Liberă: Chiar dacă găgăuzii înşişi nu sînt mulţumiţi.
Igor Boţan: „Aşa este, ei nu sînt mulţumiţi şi aici trecem la a doua dimensiune, cea prorusească. Toate forţele politice din Găgăuzia se declară proruseşti şi îşi etalează gratitudinea faţă de Rusia, faţă de Imperiul rus pentru că i-a salvat de la pieire, aşa cum spun ei şi cum dezvoltă mitologia pe care o propagă prin toate metodele. Cea de-a treia dimensiune este pur locală. În Găgăuzia există trei grupări politice. Una cu alură naţională, este vorba despre Partidul comuniştilor. Şi două de importanţă locală – ese vorba despre două formaţiuni care nu sînt formalizate - este vorba mai degrabă despre nişte ONG-uri şi care se consolidează în jurul a două figuri politice puternice din regiune. Este vorba despre „Găgăuzia unită”, care girează în jurul guvernatorului Mihail Formuzal, şi formaţiunea condusă de Nikolai Dudoglo, primarul de Comrat”.
Europa Liberă: Deci putem vorbi despre naţionalism găgăuzesc sau este vorba despre regionalism prorusesc reprezentat de diferite formaţiuni?
Igor Boţan: „Eu cred că putem vorbi despre ambele naţionalisme. Găgăuzii spun că este vorba despre un naţionalism civic. Ei doresc să îşi dezvolte cultura, să îşi păstreze tradiţiile, dar pledează pentru statalitatea Republicii Moldova şi pretind a fi mai patrioţi decît moldovenii în ceea ce priveşte aşa-zisul patriotism constituţional. Iar a doua dimensiune pe care aţi menţionat-o şi la care m-am referit şi eu este vectorul prorusesc fără compromisuri şi fără alternative. Vorbind despre ponderea acelor trei forţe politice: acum doi ani de zile au avut loc alegerile pentru funcţia de guvernator al Găgăuziei în care liderii celor trei formaţiuni au acumulat aproximativ cîte 30 de procente. Deci există un fel de echilibru între cele trei forţe politice. Alegerile care vor avea loc la 9 septembrie sînt un test foarte important întrucît PCRM mai poate participa în aceste alegeri cu simbolul secera şi ciocanul. Şi probabil vor exista multe speculaţii pe marginea rezultatelor obţinute de candidaţii comunişti”.
Europa Liberă: Deci să înţelegem că de fapt se bat între ei pe ringul politic din Găgăuzia adversarii actualei guvernări de la Chişinău? Pentru că şi Formuzal avea conturi nereglate cu alianţa de guvernare.
Igor Boţan: „Eu cred că exagerăm dacă abordăm problema în acest fel. Să nu uităm că domnul Formuzal este un aliat al domnului prim-ministru Vlad Filat”.
Europa Liberă: Chiar dacă s-a certat cu ministrul Şleahtiţchi?
Igor Boţan: „Această ceartă este mai degrabă de ochii lumii. Noi înţelegem foarte bine, domnul Formuzal este într-o situaţie delicată, el trebuie să demonstreze cetăţenilor din autonomie că este un promotor şi un susţinător al autonomiei, al tradiţiilor care s-au încetăţenit acolo. De aceea, din cînd în cînd recurge la astfel de ciocniri, după care întîlnirile cu prim-ministrul Vlad Filat demonstrează degajarea şi ajungerea la numitor comun. Această stratagemă este foarte bine însuşită de toţi”.
Europa Liberă: Dar Partidul regiunilor pe care l-a organizat (Formuzal) se declară cumva în opoziţie faţă de guvernarea proeuropeană?
Igor Boţan: „Aşa este, dar iarăşi cred că este vorba despre o stratagemă, este vorba despre ruperea din electoratul PCRM care este cu adevărat un partid de opoziţie. Şi la alegerile din Găgăuzia doar Partidul comuniştilor va fi văzut ca o adevărată forţă de opoziţie faţă de guvernarea de la Chişinău. Cea de-a doua formaţiune „Găgăuzia nouă”, care este mai degrabă o organizaţie nonguvernamentală, această formaţiune este afiliată oarecum Partidului democrat. Anterior fusese asociat al PSDM al domnului Şelin, dar după o descindere la Comrat a domnului Vlad Plahotniuc, prim-vicepreşedinte al Parlamentului, am văzut că lucrurile s-au schimbat şi domnul Nikolai Dudoglo gravitează în jurul Partidului democrat . Deci şi din acest punct de vedere, la alegerile pentru Adunarea populară vom avea de fapt trei forţe politice – doua camuflate sub candidaţi independenţi care gravitează în jurul forţelor şi una, dacă îi putem zice aşa, din opoziţia intransigentă ”.
Europa Liberă: Vorbeaţi despre o istorie de succes, potrivit expertizei internaţionale. Această istorie a fost sprijinită pe de o parte de Turcia, pe de altă parte de Rusia. Sînt cumva două direcţii competitive?
Igor Boţan: „Nu cred că este vorba despre direcţii competitive. Atunci, în 1994 a fost găsită această soluţie pentru a depăşi o criză foarte periculoasă”.
Europa Liberă: Adică un focar de separatism.
Igor Boţan: „Da, găgăuzii şi conducătorii lor nerecunoscuţi au condiţionat participarea la alegerile parlamentare din 28 februarie 1994 prin elaborarea unui statut juridic pentru Găgăuzia. Lucru care s-a şi întîmplat după alegeri. În decembrie a fost votată de către parlament legea respectivă după care în anul 1995, în luna august, au avut loc primele alegeri în Adunarea populară şi pentru funcţia de guvernator. De atunci urmărim procesul electoral din Găgăuzia care este din punctul meu de vedere constant cu aceeaşi vectori, cu aceleaşi promisiuni pe teme care practic nu se schimbă”.
Europa Liberă: Dar Turcia şi Rusia continuă să fie patroni spirituali? Sau doar subvenţionează din cînd în cînd?
Igor Boţan: „Şi subvenţionează, şi sînt şi parteneri spirituali. Turcia îşi manifestă interes deosebit pentru Găgăuzia pe dimensiunea informaţională şi acordă un ajutor material substanţial Autonomiei găgăuze pe motiv de comunitate lingvistică, mai puţin etnică. Turcia astfel se manifestă ca o putere serioasă regională”.
Europa Liberă: Ceea ce nu deranjează Chişinăul.
Igor Boţan: „Nu deranjează Chişinăul pentru că Chişinăul în mod tradiţional, după declararea independenţei, are o relaţie foarte bună cu Turcia. Lucru care este salutar şi care trebuie dezvoltat în continuare. Iar Biserica ortodoxă din Federaţia Rusă are conceptul de „lume rusă”. Găgăuzii sînt ortodocşi şi pe această dimensiune relaţiile sînt foarte strînse. Mesajele conducătorilor găgăuzi întotdeauna au fost proruseşti. Şi ei subliniază că aşa vor rămîne şi în continuare – cu sentimente de gratitudine pentru ceea ce a făcut Imperiul rus pentru găgăuzi”.