Cam jumătate din bugetul ţării se duce peste hotarele R. Moldova

Premierul Vlad Filat a vorbit săptămâna trecută despre necesitatea de a introduce anumite restricţii pentru firmele offshore ce se află în spatele mai multor companii din Republica Moldova. Vlad Filat s-a arătat revoltat de companiile petroliere care, „nu ştiu de ce, dar în mod obligatoriu folosesc firme din zone offshore în calitate de intermediari la importul de combustibili în R. Moldova". Pe aceasta tema Valentina Ursu a stat de vorba cu fostul vice-ministru de interne, Ghenadie Cosovan:

Europa Liberă: Premierul Vlad Filat a cerut în cadrul ultimei şedinţe de Guvern unor structuri abilitate identificarea unei soluţii legale pentru restricţionarea activităţii companiilor off-shore, care ar fi o durere de cap a guvernării, mai cu seamă, după aşa-zisele atacuri raider asupra băncilor de acum un an. Încă în vara trecută, şeful Executivului spunea că economia Moldovei este poate printre puţinele în care activează mai multe companii înregistrate în paradisuri fiscale decât rezidente şi că ar fi nevoie ca băncile să fie apărate de astfel de răuvoitori. Acum prim-ministrul a adăugat şi instituţiile media la domeniile pentru care aceste off-shoruri ar trebui să aibă acces interzis. Putem vorbi despre o cifră anume a pierderilor la bugetul statului?

Ghenadie Cosovan în studioul Europei Libere la Chișinău

Ghenadie Cosovan: „Dacă evaluăm activităţile întreprinderilor care practică acest gen de activităţi, pe parcursul la un an, eu cred că undeva vreo jumătate din bugetul ţării se duce peste hotarele Republicii Moldova.”

Europa Liberă: De ce nu se intervine legislativ ca să se încerce ca ceea ce revine off-shorului să ajungă în puşculiţa statului?

Ghenadie Cosovan: „E mai uşor să strângi dijmă de la o mulţime de întreprinderi care au activităţi medii ori sub mediu decât să lupţi cu cei 8 ori 12 rechini care practică astfel de activităţi. În practica Republicii Moldova au fost astfel de încercări de la guvernarea Sturza. Atunci au fost făcute primele încercări, însă au primit o lovitură puternică şi, practic, acest Guvern a fost demis.”

Europa Liberă: Antreprenorii, ce efectuează operaţiuni comerciale şi financiare cu sau prin intermediul zonelor off-shore ar putea totuşi să fie impuşi să plătească o taxă specială, pentru că ar şi exista un proiect de lege în acest sens, chiar a fost înregistrat recent la Parlament, la iniţiativa unui legiuitor democrat, Iurie Bolboceanu. El e de părere că legislaţia naţională nu conţine reglementări în acest domeniu. Iată de ce vă întrebam ceva mai devreme despre norma legală şi… continua el, că operaţiunile efectuate prin zone off-shore duc la export de capital din ţară, dar şi la spălare de bani, la evaziune fiscală. Organele de forţă au un rol în stabilirea acestui fenomen negativ?

Ghenadie Cosovan: „În primul rând, trebuie să fie voinţă politică să facem acest pas. Avem legislaţie în statele europene, unde sunt prevăzute astfel de activităţi, dacă se întreprind operaţiuni valutar-bancare.”

Europa Liberă: Astea sunt cele mai mari afaceri?

Ghenadie Cosovan: „Cele mai mari afaceri acestea sunt... Atunci sunt supuse impozitării şi practic persoanele care se ocupă de astfel de afaceri nu le este convenabil şi atunci noi îi scoatem din anonimat. Noi ziceam că mărim acum amenzile, pentru că nu este folosit bonul de casă, că sunt la negru muncitori.”

Europa Liberă: În plic se dau salariile.

Ghenadie Cosovan: „În plic se dau salariile. Acesta e un mizer în comparaţiile cu sumele, care pleacă în off-shore”.

Europa Liberă: Deci ar fi operaţiunile bancare, ar fi importul de petrol?

Ghenadie Cosovan: „Importurile de petrol, de energie electrică, chiar importurile de produse, carne, cereale. Practic toate operaţiunile care aduc un profit oarecare se fac prin firme off-shore. Legislativul e în drept să schimbe politica bugetar-fiscală, să schimbe Legea despre bugetul Republicii Moldova şi în care să fie prevăzută impozitarea acestor afaceri.

Chiar când eram în funcţie, au fost încercări să stopăm lucrările criminale care practică astfel de activităţi. Un caz simplu pentru noi care era să-l examinăm în 2007… O grupare criminală era vârâtă în spălarea sumelor enorme de bani. Pe zi undeva 7-8 milioane de lei şi, dacă înmulţim la câte zile în an sunt, asta iar jumătate de buget pleacă. Însă n-am avut înţelegere în cercurile de vârf ale ţării atunci, Procuratura Generală nu ne-a susţinut şi, practic, toate eforturile noastre s-au egalat cu zero.”

Europa Liberă: Dar aceşti 7-8 rechini, aşa cum i-aţi numit dumneavoastră, ei sunt în relaţie directă cu cei care guvernează?

Ghenadie Cosovan: „Ei sunt în relaţie directă şi fac parte chiar din actuala guvernare, au făcut parte şi din fosta guvernare. Sunteţi la curent cred că cu datele care au parvenit din Banca Mondială, unde au spus că, pe parcursul a 3 ori 4 ani, au fost scoase din R. Moldova peste 2 miliarde şi ceva de euro. Aceasta e o sumă destul de mare pentru statul nostru sărac. Până când aceste fenomene nu sunt interzise legislativ, ele nu constituie infracţiune ori crimă.

Când o să fie prevăzute în lege interdicţie ori o să fie supuşi impozitării persoanele care activează în aceste domenii, atunci dacă o sa se eschiveze de la plata impozitelor, o să fie infracţiune. Dacă ţinem minte, în anii 2008 se vorbea, 2007, se vorbea despre spălări de bani în sume fabuloase. Se vorbea în 2010 de schemele, începând cu metalul şi terminând cu produsele alimentare, care vin de peste hotare, că supraveniturile sunt scoase prin firme off-shore.”

Europa Liberă: Experienţa adusă de peste ocean nu a prins rădăcini în Moldova referitor la spălarea banilor?

Ghenadie Cosovan: „Sper că cu reformele, care au demarat, în ultimele luni, se va schimba şi situaţia. Eu am în vedere reforma Centrului de Combatere a Crimelor Economice şi Corupţiei. Anume în această subdiviziune sunt amplasate tehnologiile, care au fost instalate de către donatorii din Statele Unite, din Europa, care nemijlocit urmăresc toate afacerile, care prezintă pericol pentru economia R. Moldova şi nicio afacere nu poate să rămână nevăzută. Dacă vor fi create condiţii de lucru şi nu se va implica politicul în activitatea acestei subdiviziuni, atunci ei în scurt timp vor scoate la iveală toate fărădelegile, care s-au făcut în domeniul creditar-bancar, în alte domenii ale economiei naţionale.”

Europa Liberă: Domnule Cosovan, dar de ce aceste persoane, care spală bani nu ar avea interes totuşi să achite impozite în Republica Moldova, pentru că şi de ei depinde prosperitatea ţării?

Ghenadie Cosovan: „Deseori mi-am pus această întrebare şi aş ajunge la o concluzie că, dacă aceste persoane ar înţelege că de bunăstarea cetăţeanului simplu depinde şi bunăstarea lor şi dacă ei vor scoate aceste surse băneşti şi vor investi în Republica Moldova, vor crea locuri de lucru, o parte din vină cetăţenii le vor ierta, delapidările acestea, schemele, care au fost folosite în sustragerea sumelor enorme din ţară.”