Proiectul socialiştilor şi liberalilor români aduce pentru prima data în discuţie înfiinţarea unor parlamente regionale.
În România, de o perioada de timp, se vorbeşte despre regionalizare, despre un proiect avansat de Transilvania. Mai multe, de la Sabina Fati.
USL, Uniunea Social-Liberala, aflata la guvernare in Romania, a reluat dezbaterea privind regionalizarea tarii, in contextual promisiunii ca va schimba actuala Constitutie pina la 30 iunie 2013. Proiectul socialistilor si liberalilor romani este destul de curajos fiindca aduce pentru prima data in discutie infiintarea unor parlamente regionale si alegerea in viitor a unui guvernator. Ideile USL au mai fost expuse in perioada in care PDL se afla la putere in Romania si pusese pe tapet proiectul dreptei in acest sens. Cert este ca desi USL incearca sa inlature tabuurile si fricile referitoare la pericolul regionalizarii politice, totusi liberalii si socialistii nu vor sa inlocuiasca judetul ca unitate administrativa. Altfel spus, regiunile vor fi un fel de intrmediari intre judete si administratia centrala, ceea ce sugereaza, cel putin la prima vedere, o birocratizare suplimentara.
Presedintele roman Traian Basescu le-a cerut, pe de alta parte, partidelor inca de acum sase ani sa faca o descentralizare locala, in asa fel incit deciziile comunitatilor sa fie luate chiar de comunitati, iar exemplele lui erau cit se poate de simple: scolile sa treaca din subordinea ministerului de resort in administrarea primariilor, la fel si spitalele sau politia. Fiind mai aproape de oameni, usor de identificat si de tras la raspundere, primarul ar fi, in viziunea, presedintelui mai cointeresat sa se ocupe de bunurile comunitare, decit functionarii de la centru. Acest model al presedintelui a fost apoi largit de guvernul de dreapta care s-a aflat la putere pina in luna aprilie si care a propus o regionalizare prin renuntarea la cele 40 de judete existente astazi. Democrat liberalii mizeaza pe 14 regiuni, conduse de un Consiliu regional care va hotari asupra conducerii activitatii publice in fiecare regiune. Recent, insa, Adrian Papahagii candidat din partea PDL si universitar clujean a explicat intr-o conferinta tinuta la Tirgu Mures ca din punctual de vedere al partidului sau, regiunile nu ar trebui conduse de persoane alese pe plan local prin votul cetatenilor, ci de guvernatori desemnati de la Bucuresti. Astfel ar putea fi evitata “reproducerea feudalismului baronilor locali”, considera reprezentantul PDL, fara sa observe ca in acest fel ideea descentralizarii este aruncata in aer.
Premierul roman Victor Ponta a declarat la Suceava ca varianta regionalizarii cu opt regiuni, respectind actuala configuratie a regiunilor de dezvoltare este cea mai probabila, fiindca acestea au fost deja negociate cu Uniunea Europeana si pentru ca reluarea procesului ar insemna “deschiderea cutiei Pandorei”. Este vorba in aceasta ecuatie de acceptul Comisiei Europene, dar si de pretentiile maghiarilor, care desi se aflau in guvernul de dreaptanu nu s-au inteles cu reprezentantii PDL in privinta proiectului de lege care urma sa fie votat de Parlament, fiindca revendicau ca regiune decuparea Tinutului Secuiesc, format din judetele locuite preponderant de unguri, Harghita, Covasna si jumatate din judetul Mures.
Asadar premierul vrea sa pastreze euroregiunile in numar de opt, care nu au deocamdata nici un rol in viata economica, sociala sau politica a tarii, sa le dea un oarecare continut, dar sa mentina si actuala impartire administrativa in judete. De cealata parte, dreapta, aflata in opozitie isi mentine ideea renuntarii la judete, impartirea in 14 regiuni, dar numirea guvernatorilor de la Bucuresti. Ambele proiecte vin cu jumatati de masura, probabil si din cauza unui subconstient colectiv extrem de incarcat de temeri privind decuparea Transilvaniei de catre maghiari, evident in favoarea lor. Acest mit a dominat politica romaneasca in ultimii 20 de ani, de aceea deocamdata, strategiile descentralizarii prin regionalizare nu pot fi eficiente.
USL, Uniunea Social-Liberala, aflata la guvernare in Romania, a reluat dezbaterea privind regionalizarea tarii, in contextual promisiunii ca va schimba actuala Constitutie pina la 30 iunie 2013. Proiectul socialistilor si liberalilor romani este destul de curajos fiindca aduce pentru prima data in discutie infiintarea unor parlamente regionale si alegerea in viitor a unui guvernator. Ideile USL au mai fost expuse in perioada in care PDL se afla la putere in Romania si pusese pe tapet proiectul dreptei in acest sens. Cert este ca desi USL incearca sa inlature tabuurile si fricile referitoare la pericolul regionalizarii politice, totusi liberalii si socialistii nu vor sa inlocuiasca judetul ca unitate administrativa. Altfel spus, regiunile vor fi un fel de intrmediari intre judete si administratia centrala, ceea ce sugereaza, cel putin la prima vedere, o birocratizare suplimentara.
Presedintele roman Traian Basescu le-a cerut, pe de alta parte, partidelor inca de acum sase ani sa faca o descentralizare locala, in asa fel incit deciziile comunitatilor sa fie luate chiar de comunitati, iar exemplele lui erau cit se poate de simple: scolile sa treaca din subordinea ministerului de resort in administrarea primariilor, la fel si spitalele sau politia. Fiind mai aproape de oameni, usor de identificat si de tras la raspundere, primarul ar fi, in viziunea, presedintelui mai cointeresat sa se ocupe de bunurile comunitare, decit functionarii de la centru. Acest model al presedintelui a fost apoi largit de guvernul de dreapta care s-a aflat la putere pina in luna aprilie si care a propus o regionalizare prin renuntarea la cele 40 de judete existente astazi. Democrat liberalii mizeaza pe 14 regiuni, conduse de un Consiliu regional care va hotari asupra conducerii activitatii publice in fiecare regiune. Recent, insa, Adrian Papahagii candidat din partea PDL si universitar clujean a explicat intr-o conferinta tinuta la Tirgu Mures ca din punctual de vedere al partidului sau, regiunile nu ar trebui conduse de persoane alese pe plan local prin votul cetatenilor, ci de guvernatori desemnati de la Bucuresti. Astfel ar putea fi evitata “reproducerea feudalismului baronilor locali”, considera reprezentantul PDL, fara sa observe ca in acest fel ideea descentralizarii este aruncata in aer.
Premierul roman Victor Ponta a declarat la Suceava ca varianta regionalizarii cu opt regiuni, respectind actuala configuratie a regiunilor de dezvoltare este cea mai probabila, fiindca acestea au fost deja negociate cu Uniunea Europeana si pentru ca reluarea procesului ar insemna “deschiderea cutiei Pandorei”. Este vorba in aceasta ecuatie de acceptul Comisiei Europene, dar si de pretentiile maghiarilor, care desi se aflau in guvernul de dreaptanu nu s-au inteles cu reprezentantii PDL in privinta proiectului de lege care urma sa fie votat de Parlament, fiindca revendicau ca regiune decuparea Tinutului Secuiesc, format din judetele locuite preponderant de unguri, Harghita, Covasna si jumatate din judetul Mures.
Asadar premierul vrea sa pastreze euroregiunile in numar de opt, care nu au deocamdata nici un rol in viata economica, sociala sau politica a tarii, sa le dea un oarecare continut, dar sa mentina si actuala impartire administrativa in judete. De cealata parte, dreapta, aflata in opozitie isi mentine ideea renuntarii la judete, impartirea in 14 regiuni, dar numirea guvernatorilor de la Bucuresti. Ambele proiecte vin cu jumatati de masura, probabil si din cauza unui subconstient colectiv extrem de incarcat de temeri privind decuparea Transilvaniei de catre maghiari, evident in favoarea lor. Acest mit a dominat politica romaneasca in ultimii 20 de ani, de aceea deocamdata, strategiile descentralizarii prin regionalizare nu pot fi eficiente.