Interviu cu președintele parlamentului de la Chișinău Marian Lupu.
Vineri, la Dublin, s-a încheiat o nouă rundă a negocierilor privind Transnistria, mediate de OSCE, negocieri care s-au încheiat fără progrese. Într-un interviu pentru Europa Liberă, președintele parlamentului de la Chișinău Marian Lupu a declarat că problema transnistreană nu a fost niciodată numai o problemă internă aşa că formatul „5+2” este cel mai „echilibrat” pentru a găsi o soluţie. Interviul a fost realizat de Valentina Ursu.
Europa Liberă: Uniunea Europeană ca observator face parte din formatul de negocieri „5+2”. Miza Chişinăului că Bruxelles-ul poate ajuta la reunificarea ţării e mare?
Marian Lupu: „Da, este determinantă, fiindcă toată lumea şi nu doar aici, în Republica Moldova, îşi dă foarte bine seama că problema transnistreană, din momentul apariţiei, nu a fost o problemă doar internă a Republicii Moldova. Poate a fost o problemă internă în cea mai mică măsură, pe care motiv, în asemenea condiţii, şi rezolvarea acestei probleme nu poate să ţină doar de dialogul Chişinău-Tiraspol. Da, această axă de dialog este necesară, dar nici pe departe suficientă. „5+2” este unicul format, foarte echilibrat şi reprezentativ. Şi doar în cadrul acestui format putem spera şi trebuie să muncim în identificarea unei soluţii finale, pentru rezolvarea acestei probleme. Chintesenţa întrebării este în deficitul încă la moment al unei voinţe politice a celor care reprezintă formatul „5+2” integral. Şi aici rolul Bruxelles-ului, rolul Uniunii Europene, de altfel, ca şi rolul Federaţiei Ruse, rolul Statelor Unite, rolul Ucrainei este foarte important, eu aş spune determinativ, în rezolvarea cu succes a acestui caz.”
Europa Liberă: În cadrul Alianţei de guvernare, există un consens cum trebuie să fie soluţionată problema transnistreană?
Marian Lupu: „Cum trebuie să fie rezolvată această problemă, plecând de la caracteristicile statutului special al regiunii transnistrene, pe care nimeni nu îl contestă la nivel politic, este treaba negociatorilor. Fiindcă ei sunt cei care stau zi de zi la masa de negocieri, acumulând o masă critică de informaţii în acest sens. În mod evident că acestea trebuie să fie prezentate nivelului superior politic, pentru adoptarea unei decizii politice de cel mai înalt nivel. Noi astăzi nu putem să constatăm o asemenea situaţie, fiindcă, în cadrul formatului „5+2”, până în prezent, timp de un an de zile, s-au discutat mai multe aspecte care vizează prima direcţie, aspecte economice, sociale. Mai puţin, cu multă dificultate, aspecte care vizează drepturile omului şi cooperarea umanitară. Şi deloc nu s-au discutat aspecte politice. Pot să constat că la nivel politic superior avem o viziune de compromis. Toată lumea îşi dă foarte bine seama că e nevoie de acordat un statut special acestei regiuni. Acest statut urmează să fie discutat, prezentate diferite opţiuni în acest sens, pentru adoptarea unei decizii. Nu avem această masă critică. Negocierile nu au fost purtate în această direcţie. Pe care motiv eu consider că nu trebuie să punem carul înaintea calului.”
Europa Liberă: Să vă întreb, totuşi există sau nu consens în cadrul guvernării referitor la a fi sau a nu fi un consulat al Federaţiei Ruse la Tiraspol?
Marian Lupu: „Ar fi logic şi ar fi un lucru firesc ca acest subiect să fie abordat în cadrul dialogului politic, la nivelul celor 3 partide, lucru care nu a fost făcut până în ziua de astăzi. Sunt absolut sigur că o poziţie comună trebuie să fie elaborată. Nu gândesc că noi avem poziţii divergente. Poate o anumită distanţă, pe anumite aspecte ale problemei există, însă ele nu sunt atât de mari, ca să nu poată să fie depăşite. Cu părere de rău, problema dată nu a fost pusă pe agendă, nu a fost propusă, ceea ce ar însemna că subiectul dat ar trebui să-l discutăm în timpul cel mai apropiat.”
Europa Liberă: În ce condiţii s-ar putea inaugura un asemenea consulat rusesc la Tiraspol?
Marian Lupu: „Ele sunt mult prea multe aceste condiţii. În condiţiile actuale, atunci când avem declaraţii războinice de la Tiraspol privind independenţa, suveranitatea acestei regiuni, lipsa necesităţii de a negocia şi a identifica o soluţie pentru rezolvarea acestei probleme, eu gândesc că un atare pas nu ar fi unul deloc logic, deloc chibzuit şi deloc necesar.”
Europa Liberă: Aţi revenit de la Sankt-Petersburg, unde aţi avut mai multe întrevederi cu demnitarii din Federaţia Rusă. Subiectele prioritare pe agenda moldo-rusă care au fost?
Marian Lupu: „Întâi de toate, am discutat viitoarea agendă a colaborării interparlamentare. Am convenit asupra următoarelor: întâi de toate, în prima jumate a anului viitor, să organizăm următoarea şedinţă a Comisiei interparlamentare de colaborare moldo-rusă. Ea va fi organizată la Chişinău. Va fi, cred eu, o agendă destul de largă care va fi pusă în continuare la baza continuării şi extinderii acestei cooperări. Nu este exclus că, pentru a participa la deschiderea şedinţei acestei comisii, în vizită oficială în Republica Moldova, se va afla şi doamna Valentina Matvienko care este preşedintele Camerei Superioare a Senatului Parlamentului din Federaţia Rusă. Pe de altă parte, în cadrul întrevederii pe care am avut-o cu guvernatorul Sankt-Petersburgului, am discutat importanţa relaţiilor interregionale. Să nu uităm că, atunci când vorbim despre comerţul Republica Moldova-Federaţia Rusă, vorbim, în special, de regiuni ale Federaţiei Ruse, care sunt importatori sau exportatori, în parteneriat cu Republica Moldova. Sankt-Petersburgul se plasează în topul celor 10 regiuni, parteneri cei mai importanţi ai ţării noastre. L-am invitat pe domnul guvernator Poltavcenko să facă o vizită în Republica Moldova. Toate discuţiile s-au axat (şi în cadrul acestei vizite le vom continua) pe aspecte comercial-economice, proiecte de investiţie, parteneriate economice şi comerciale.”
Europa Liberă: Faptul că nu s-a reuşit semnarea unui acord privind furnizarea de gaze ruseşti către Republica Moldova e un eşec al dialogului? Cum îl caracterizaţi?
Marian Lupu: „Eu aş caracteriza ca o problemă a acestui dialog. Însă nu aş spune că este ceva arhiextraordinar, fiindcă pentru aceasta şi avem proces de negocieri. Da, cum a fost anunţat şi de către conducerea guvernului, nu se ajunge la semnarea unui nou acord până la finele acestui an. Părţile au convenit să muncească în continuare anul viitor. Iar pentru a nu lăsa un gol, un vid în relaţiile contractuale şi a asigura furnizarea întocmai a volumului necesar de gaze naturale către Republica Moldova, s-a convenit să se ajungă la o extindere a prevederilor acordului în vigoare. Ceea ce în condiţiile actuale îmi pare mie e o cale firească şi unica posibilă.”
Europa Liberă: Aţi revenit din vizita oficială de la Berlin. Relaţiile moldo-germane cât de mult ajută, pentru ca Republica Moldova să rămână un partener de încredere pentru occidentali?
Marian Lupu: „Germania a fost, este şi va fi un partener de importanţă deosebită pentru noi. Am celebrat 20 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice cu această ţară. Şi, pe durata acestor două decenii, Germania a acordat mereu un sprijin puternic politic pentru consolidarea independenţei, suveranităţii, statalităţii Republicii Moldova. Doi la mână: a fost un donator foarte important pentru noi. Dacă nu greşesc, acest ajutor şi tehnic, şi financiar s-a cifrat la circa 150 de milioane de euro. Recent a fost semnat încă un acord pentru un pachet de circa 20 de milioane de euro, ajutor nerambursabil pentru Republica Moldova. Investiţiile directe ale companiilor germane în ţara noastră s-au ridicat la nivelul aproximativ de 10% din tot pachetul de investiţii directe în Republica Moldova. În continuare, Germania se plasează în topul celor 5 parteneri comerciali la poziţia de import-export cu Republica Moldova. Pun în evidenţă şi acel fapt că Germania este un partener strategic pentru Moldova şi într-un context geopolitic mult mai larg, în contextul europeană, în contextul susţinerii parcursului european al Republicii Moldova. Pe acest motiv, consolidarea relaţiilor bilaterale cu Germania se plasează în topul priorităţilor pentru politica externă a ţării noastre şi în cadrul activităţilor de diplomaţie parlamentară. Au fost însă şi momente mai dificile. Şi aceste momente, situaţia care s-a creat în jurul marelui şi importantului investitor, compania Draexlmaier, într-adevăr o istorie care nu este pe înţelesul partenerilor noştri din Germania. Fiindcă, după vizita doamnei Merkel din luna august, se resimte în Germania o altă atitudine, una foarte pozitivă, una grijulie şi una de mare susţinere pentru ţara noastră. Şi atunci partenerii la Berlin mă întrebau... şi dacă o asemenea ambianţă se resimte în Germania, de ce oare la Chişinău, după vizita doamnei Merkel, investitorii germani se confruntă cu o situaţie, precum au calificat-o ei, ostilă? Îmi pare rău să constat că într-adevăr e o situaţie foarte neplăcută. Cei care au adus această situaţie la o stare atât de acută, trebuie neapărat să poarte responsabilitate şi să plătească pentru acest lucru.”
Europa Liberă: Să plătească în ce sens?
Marian Lupu: „Să plătească inclusiv cu posturile lor, cei care într-adevăr au dus până la arestul acestor conturi. Fiindcă pe partenerii germani nu-i deranjează disputa, discuţiile, contradicţiile, ele sunt şi în Germania. Însă arestul conturilor este văzut ca o acţiune foarte agresivă, calificată chiar şi la nivel politic ca una lipsită de prietenie şi de înţelegere. Nemaivorbind de acel fapt că acest investitor a venit (unul din puţinii care a venit în ultimii ani) şi nu doar în domeniul de servicii sau comerţ, în domeniul industrial, dezvoltând noi ramuri ale industriei, lucru foarte important pentru caracterul monostructural al economiei noastre, formând mii şi mii de noi locuri de muncă bine plătite. Şi, pe această cale, asigurând şi volum de export important, dar contribuţii substanţiale la bugetul de stat, prin diferite impozite. Este o situaţie de forţă majoră. Ea trebuie să fie cât mai rapid posibil rezolvată.”
Europa Liberă: Cine trebuie să o rezolve?
Marian Lupu: „Cei care au adus această situaţie trebuie să-şi ceară scuze. Iar eu gândesc că diplomaţia noastră ar trebui deja acum să-şi prezinte scuzele, în numele nostru, al tuturor autorităţilor moldoveneşti, pentru a da un semnal pozitiv. Lucru pe care l-am făcut şi eu la Berlin, în cadrul acestei vizite. Iar dacă este să vorbim despre soluţionarea acestei probleme, întâi de toate, am auzit că cei de la Serviciu Fiscal fac referinţă la imperfecţiunea cadrului legal. Eu nu aş vrea să cred că lipsa de profesionalism şi lipsa de răspundere, de responsabilitate atât de uşor poate fi ascunsă sub paravanul acestor declaraţii despre imperfecţiunea legislaţiei. Fiindcă, dacă legislaţia, cadrul legal, cadrul regulatoriu sunt imperfecte, ei trebuiau să fie în avangarda acestui proces şi demult să vină cu propuneri de modificare a acestui cadru. Eu gândesc că nu doar cadrul regulatoriu sau cadrul legal este de vină. Întâi şi întâi de toate, este vorba de calitatea şi profesionalismul în asigurarea administrării fiscale. Fiindcă informaţii şi plângeri de acest gen sunt foarte şi foarte multe, arestări de conturi. Se formează o impresie că s-a stabilit o dictatură a Serviciului Fiscal, care suprimă zona economică. Şi vreau să vă zic că, dacă lucrurile continuă de aşa o manieră şi mai departe, eu nu ştiu ce fel de bază economică şi bază fiscală vom avea peste 4 sau 5 sau6 ani de zile. Aceste instituţii, întâi de toate, trebuie să dea dovadă de o atitudine prietenoasă, pentru contribuabilii fiscali şi nu de una ostilă. E un caz care trebuie să fie remediat foarte repede, de o calitate impecabilă. Să se dea dovadă de înţelegerea importanţei acestor investitori. Fiindcă o nouă întreprindere, care putea să fie în Republica Moldova şi să asigure încă 5.000 de noi locuri de muncă, în situaţie de criză, nu va mai fi în ţară. Cine răspunde pentru faptul că 5.000 de oameni vor fi lipsiţi de locuri de muncă, de salarii?”
Europa Liberă: Cei care guvernează.
Marian Lupu: „Exact. Iată că cei care guvernează trebuie să tragă concluziile respective şi să remedieze rapid situaţia concretă aici. Şi doi la mână: să fie adoptate deciziile necesare ca asemenea situaţii să nu se mai repete pentru viitor. Fiindcă mesajul transmis a fost unul foarte şi foarte prost, deloc încurajator pentru noi investiţii germane şi pentru noi investiţii din Uniunea Europeană.”