Constantin Spânu: „ar fi bine ca instituţiile preşcolare, şcolare sau universitare să treacă la un regim intens de supraveghere epidemiologică.”
În Republica Moldova cresc temerile că ar putea izbucni o epidemie de gripa. Fapt este că se înregistrează multe cazuri de gripă. Fapt este că se înregistrează şi decese. Dar nimeni nu poate spune încă cu siguranţă cât de mare este pericolul. Dacă există motive de nelinişte sau chiar de panică, discutăm cu specialistul în virusologie, vicedirectorul Centrului Ştiinţific de Sănătate Publică, Constantin Spânu.
Europa Liberă: Un comunicat difuzat la sfârşitul săptămânii trecute de Ministerul Sănătăţii pare să sune cam alarmist, cel puţin pentru o parte a presei care a anunţat imediat că Republica Moldova ar fi în pragul unei epidemii de gripă. Cât de corect, din punctul Dumneavoastră de vedere, au înţeles şi relatat despre cifrele Ministerului Sănătăţii aceste instituţii de presă?
Constantin Spânu: „Foarte corect a anunţat Ministerul Sănătăţii. După datele pe care noi le furnizăm în sistemul european de supraveghere a infecţiilor respiratorii, aproximativ toate ţările care furnizează date în acest sistem, aproape majoritatea ţărilor au depăşit pragul epidemic. Ce înseamnă aceasta? Aceasta înseamnă că acel prag care a fost stabilit anterior, calculat în baza a 4-5 sezoane, a demonstrat că acum noi ne aflăm în apogeul acestei incidenţe.
Eu mă refer la infecţiile respiratorii virale acute, noi acest prag l-am depăşit. Repet, mă refer la infecţiile respiratorii virale totale, ne-gripale, tendinţă sporită care după calculele noastre va dura până la sfârşitul lunii februarie. Posibil, după asta, să intrăm într-o mică perioadă de stabilitate şi în prima decadă a lui martie vom intra într-o fază de descendenţă. Acum, pentru radioascultători, aş vrea să spun că referitor la morbiditatea pe gripă suntem la unii indicatori moderaţi spre scăzuţi. În total, pe parcursul sezonului 2012-2013, mă refer la perioada de supraveghere, avem înregistrate circa 400 cazuri de gripă. Aceasta înseamnă că este un indicator mai jos de cel moderat şi sperăm că până la sfârşitul acestui sezon indicatorii nu vor atinge o valoare ca în anii precedenţi.
Pentru a ne da seama la ce nivel ne aflăm referitor la îmbolnăvirile de gripă, ar fi cazul să facem o mică referinţă la situaţia pe care am avut-o în anii „încordaţi”, 2009-2010. Atunci au fost înregistrate valori de circa 21000 şi respectiv 15000 cazuri de gripă. În sezonul acesta, avem 400 cazuri.”
Europa Liberă: 21000 şi 400, diferenţa este mare. Este cazul să vorbim de epidemie, de început de epidemie?
Constantin Spânu: „Noi vorbim de situaţie epidemică la infecţiile respiratorii în total, non-gripale. Dacă această situaţie se păstrează circa trei săptămâni, se socoate că am intrat într-o perioadă epidemică, repet, pentru toate infecţiile respiratorii.”
Europa Liberă: Domnule Spânu, totuşi nu există probabil persoane care să nu se alerteze când aud cuvântul „epidemie”. Din experienţa Dvs., ce ne-aţi putea spune: alerta face mai mult bine sau mai mult rău în astfel de cazuri? Că dacă oamenii devin mai precauţi şi-şi spală de câteva ori în plus mâinile, sau evită locurile aglomerate, sau merg şi se vaccinează asta e una, dar dacă nu fac toate astea, dar se panichează este probabil altceva, nu?
Constantin Spânu: „Ar fi cazul să amintesc că în această fază se păstrează un risc sporit de a face această infecţie, de aceea noi informăm despre situaţia reală pe care o avem acum. Deci, în această fază, în această perioadă dispunem de un risc sporit de a face această infecţie, de aceea noi venim cu aceste sfaturi pe care le-aţi amintit. Ar fi cazul ca în această perioadă să evităm locurile aglomerate, de unde putem contracta această infecţie. Mai mult ca atât, ar fi cazul ca după primele simptome de boală să ne adresăm la medicul de familie şi să începem cu acel algoritm de dezvoltare a simptomelor de gripă sau care sunt compatibile cu această boală.”
Europa Liberă: Dacă se ajunge totuşi la o epidemie, asta ce ar însemna? Despre ce fel de măsuri, comportamente ar fi vorba în, asemenea situaţii şi despre ce efecte economice este vorba într-o astfel de situaţie? Închiderea şcolilor, evitarea concertelor, obligaţia de a purta mască de protecţie, cum e?
Constantin Spânu: „Repet pentru toată lumea – toate ţările dintre cele 53 care raportează în acest sistem, toate au depăşit acest prag. Se păstrează ritmul normal de viaţă, dar se cere ca acele măsuri pe care le cunoaştem cu toţii să fie aplicate. La primele simptome de apariţie a bolii să ne adresăm la medic pentru că tratamentul antiviral dă un efect bun în primele 48 ore de dezvoltare a acestei boli. Mai mult ca atât, ar fi bine ca instituţiile preşcolare, şcolare sau universitare să treacă la un regim intens de supraveghere epidemiologică. Trebuie ca toate încăperile acestor instituţii să fie bine aerisite, ar fi bine ca toate suprafeţele să fie prelucrate cu soluţie detergentă şi ca la fiecare caz de apariţie a copiilor bolnavi, imediat să fie izolaţi pentru a bloca răspândirea.”
Europa Liberă: Din comunicatul Ministerului se vede că 54 din cazurile de gripă care au fost confirmate după testele de laborator, cele mai multe, 33 sunt cazuri de îmbolnăvire cu gripa de tip A(H1N1). Trebuie să ne neliniştească aceste cifre, este vorba de renumita gripa nouă cunoscută şi sub numele de gripă porcină, sau nu mai aşa de nouă şi aşa de periculoasă?
Constantin Spânu: „Aveţi perfectă dreptate, este vorba despre gripa sezonieră obişnuită cu care se confruntă toate ţările. Mă refer la ce-aţi spus Dumneavoastră, gripa A (H1N1), varianta 2A (H3N2) şi B, toate au fost incluse la rândul lor în componenta vaccinului care a fost recomandat de OMS pentru 2012-2013. Acele 100.000 de doze pe care le-a procurat Ministerul Sănătăţii prin intermediul Companii de Asigurări Medicale, au fost realizate pentru categoria de pacienţi cu statut imun compromis. Cu alte cuvinte, 100.000 de persoane au fost acoperite cu acest vaccin. Repet, nu este vorba despre o epidemie cauzată de ceea ce am avut noi în 2009-2010, este vorba de gripă obişnuită sezonieră. Cu alte cuvinte, tulpina din 2009-2010 a trecut în categoria de tulpini de gripă sezonieră, obişnuită.”
Europa Liberă: Să ne reţinem puţin la acest subiect – al vaccinelor. Cât de disciplinată este lumea la noi în mersul la vaccinat?
Constantin Spânu: „Este o problemă foarte actuală. Aş vrea să mai accentuez – acele persoane care din păcate au decedat, niciuna din ele nu a fost vaccinată. Este vorba de 6 persoane, toate diagnosticate cu gripa A (H1N1) şi care toate au avut maladii pre-existente. Toate au avut sau tuberculoză, hepatită, insuficienţă renală ş.a.m.d. Deci toate făceau parte din categoria persoanelor cu statut imun compromis. Dacă aceste persoane ar fi fost vaccinate, cred că am fi avut alt rezultat.”
Europa Liberă: Care este posibilitatea ca cineva care s-a vaccinat să se îmbolnăvească, totuşi, de gripă? În ce măsură se exclude îmbolnăvirea atunci când ne vaccinăm?
Constantin Spânu: „Vaccinurile gripale se modifică în fiecare an pentru că în fiecare an virusurile gripale îşi schimbă faţa. Randamentul acestui vaccin alcătuieşte circa 85%, iar persoanele care au fost vaccinate şi totuşi se îmbolnăvesc, fac o formă de boală mai simplă, mai atenuată, fără complicaţii post-gripale. Fiindcă una din cauzele de bază care duce la deces este trecerea gripei în pneumonie, care are un randament al tratamentului destul de jos.”
Europa Liberă: La nivel de diagnosticare, mai există acum anumite probleme sau ele au fost depăşite odată cu deschiderea laboratorului despre care se spune că este foarte performant?
Constantin Spânu: „Este o metodologie de performanţă de tehnici de biologie moleculară racordată la exigenţele europene şi toate acele cazuri care au fost diagnosticate, o parte din ele se duc la laboratorul de referinţă din Londra şi toate au fost confirmate la cifra de 100%.”