Rece, fierbinte, flexibil. Cum și ce se negociază în AIE

Restrospectiva unei alte săptămâni complicate.


La Chișinău, liberal-democrații, democrații și liberalii s-au întâlnit de două ori săptămâna aceasta la negocieri pentru a-și reface alianța, dar apoi au anunțat o pauză până luni. Liberal-democrații insistă ca funcția de prim-ministru să-i rămână liderului lor, Vlad Filat. Democrații spun că sunt flexibili, iar liberalii - că nu-l mai vor pe Filat în fruntea guvernului. Aceste negocieri sunt punctul de plecare al unei retrospective politice săptămânale alcătuite de Alla Ceapai.

Editorialistul de la trustul de presă Jurnal Nicolae Negru spune că deocamdată se poate doar ghici despre ce discută negociatorii partidelor din fosta AIE. Marea bătălie însă se va da pentru postul de prim ministru. În opinia editorialistului liberal-democraţii nu vor ceda, iar alegerile anticipate pot fi evitate doar dacă liberalii şi democraţii vor manifesta flexibilitate.

„Deocamdată noi nu ştim ce se negociază. Ştim că se negociază bine, cel puţin ieri negociatorii s-ar declarat mulţumiţi de modul în care ei discută. Fapt care nu poate decât să ne bucure. Pe de altă parte ne îngrijorează că domnul Ghimpu pare să-şi fi făcut o obsesie, are o idee fixă, tot timpul provoacă, încearcă să tulbure apele. Nu se ştie care este scopul lui Ghimpu. Eu înţeleg că dacă se negociază, se păstrează linişte, calmul, se lasă negociatorii să ajungă la o concluzie. Domnul Filat şi domnul Lupu nu reacţionează la declaraţiile domnului Ghimpu ceea ce, din punctul meu de vedere, demonstrează seriozitatea şi posibilitatea să se ajungă la o înţelegere. Dar despre ce discută ei deocamdată putem doar ghici. Probabil este vorba despre cum va arată noul guvern, despre structura acestui guvern, despre cum vor fi completate posturile ministeriale. Probabil se discută şi despre modul cum vor fi selectate persoanele la fruntea instituţiilor care nu fac parte din Guvern, mă refer la Procuratura Generală, CNA. Pe urmă va veni momentul când se va discuta şi despre persoane concrete, cine să fie primul ministru. atunci se va da lupta. Postul „aparţine” PLDM, acest lucru îl recunoaşte şi domnul Ghimpu. PLDM a spus că Vlad Filat este candidatura pentru funcţia de prim ministru. iată aici va fi prima mare ciocnire dintre componentele viitoarei alianţe. Mă tem că am putea ajunge chiar la alegeri parlamentare anticipate dacă nu se va manifesta flexibilitate dintr-o parte sau din alta. Am impresia că domnul Ghimpu vrea cu orice preţ să-l distrugă pe Vlad Filat, să-l elimine din politică. În acest moment asta ar însemna distrugerea PLDM. Nu cred că liderii liberal-democraţi vor accepta această idee a lui Ghimpu.”

Directoarea săptămânalului „Expresul” de Ungheni Lucia Bacalu şi ea crede că liberal-democraţii nu vor ceda, iar liberalii şi democraţi se vor vedea siliţi să o facă:

„Se fac auzite unele voci, deocamdată timide, că s-ar putea să discute şi candidatura lui Vlad Filat la funcţia de premier. Ceea ce înseamnă de fapt că sunt dispuţi în anumite condiţii să accepte această candidatură. Probabil că anumite compromisuri vor fi şi din partea PLDM, pentru că altfel nu vor ajunge la un numitor comun. Nu cred că cineva din cele trei partide îşi doreşte alegeri anticipate. Fiindcă dacă se ajunge la alegeri anticipate toate cele trei partide din fosta AIE vor avea de pierdut.”

Astăzi, unul din negociatorii din partea democraţilor, ministru economiei în exerciţiu, Valeriu Lazăr, a recunoscut, pentru prima dată, că economia Moldovei a mers prost anul trecut. L-am întrebat pe jurnalistul de la cotidianul „Adevărul” Ion Preaşcă ce crede despre starea din domeniu economic:

„Doi ani a mers parcă destul de bine şi doar anul trecut din cauza secetei economia a mers prost. Rezultă că nu s-a reuşit schimbarea paradigmei, adică dependenţa economiei naţionale de factorii climaterici şi factorii externi.”

Europa Liberă: Mai spunea domnul Lazăr că nu mai poate activa în condiţiile acestei crize politice.

„Dânsul a spus şi acum o săptămână că într-un asemenea Guvern, într-o asemenea guvernare nu se mai regăseşte. Fiindcă în condiţiile în care la nivelul declarativ se făceau eforturi pentru atragerea investitorilor, pe de altă parte, se creau bariere artificiale unor investitori. Sau chiar premierul a anunțat în luna ianuarie că în luna februarie va veni un mare investitor în Moldova. Nici astăzi acest investitor nu a venit şi nici nu se ştie dacă va veni în condiţiile acestei crize politice. Dependenţa aceasta de anumiţi factori şi politici, şi climaterici evident că ne împiedică să avem vreo siguranţă privitor la o creştere economică. Chiar şi în cadrul alianţei de guvernare când erau discutate anumite proiecte, se decideau reforme şi schimbări radicale, de fapt nu era o strategie clară. De exemplu, s-a vorbit timp de trei ani că e nevoie de dezetatizarea, adică de privatizarea unor sectoare. Privatizarea a rămas la nivel declarativ. Au venit câţiva investitori, dar cu care se duceau negocieri încă din perioada comuniştilor. De exemplu, cu acelaşi Draexlmaier negocierile au început de prin 2007, 2008, adică de pe timpul guvernării comuniste. Meritul alianţei a fost că au reuşit să-l menţină, dar dacă se retrăgea era o mare problemă.”

Europa Liberă: Această implicaţie a politicului este în folosul sau în dauna economiei?

„Mai curând este în dauna economiei. Cu cât mai puţin se implică politicul cu atât e mai bine. La noi însă e un amestec. Oamenii de afacere se implică în politică şi aici apar cele mai mari probleme. Implicarea masivă a unor oameni de afaceri, până la urmă, duce la faptul că ei promovează anumite interese a grupărilor care stau în spatele lor. Avem o suită întreagă de oameni de afaceri în parlament, guvern. Ceea ce nu e rău, până la urmă, dacă ar exista un echilibru. Dar la noi în mai toate domeniile este dezechilibru şi în economie, şi în justiţie, politică.”