Social-democraţia germană: 150 de ani

Ferdinand Lassalle

Din istoria celui mai vechi partid politic din Germania.


Partidul Social-Democrat din Germania (SPD) împlineşte în aceste zile 150 de ani. Pe data de 23 mai 1863 s-a fondat la Leipzig Asociaţia Generală a Muncitorilor (Allgemeiner Deutscher Arbeiterverein - ADAV). Unul dintre membrii fondatori fusese Ferdinand Lassalle (1825-1864). Împreună cu alţi intelectuali de stînga a reuşit să coaguleze mai multe grupări muncitoreşti create imediat după revoluţia din 1848. Lassalle a fost unul dintre cei mai activi paşoptişti, a întreţinut relaţii apropiate cu scriitorii critici ai mişcării „Germania jună” dar şi cu Karl Marx şi Friedrich Engels.

Ideea de bază care i-a animat pe aceşti militanţi ai mişcării muncitoreşti, în curs de organizare, fusese îmbunăţirea condiţiilor sociale şi materiale ale angajaţilor, reducerea orelor de muncă, o remuneraţie echitabilă, dreptul la învăţămînt şi şanse egale pentru toată lume etc. Pe scurt: ameliorarea situaţiei generale a muncitorilor în perioda industrializării.

De la bun început, fondatorii asociaţiei aveau păreri diferite faţă de modalităţile de impunere a revendicărilor lor. Fracţiunea care milita pentru o revoluţie proletară, reprezentată de adepţii lui Karl Marx, a intrat pe parcurs într-un conflict deschis cu cei care pledau pentru forme de luptă legală, adică pentru impunerea revendicărilor pe cale parlamentară.

În urma acestui conflict, s-a fondat, în 1869, Partidul Social-Democrat Muncitoresc. Aripa radicală din interiorul organizaţiei s-a desprins după primul război mondial, transformîndu-se în partid comunist.

Duelul lui Ferdinand Lassalle cu Iancu Racoviță. Ilustrație, gravură pe lemn, din romanul lui Alfred Schirokauer: Lassalle. Ein Leben für Freiheit und Liebe (Lassalle. O viaţă pentru libertate şi dragoste), ediţia a 23-a, Editura Bong, Berlin, 1912.

Juristul, teoreticianul charismatic şi scriitorul excentric Ferdinand Lassalle, care intrase într-un conflict deschis cu linia adepţilor lui Karl Marx, a murit în urma unui duel cu un boier român, Iancu de Racoviţă.

Duelul fatal a avut loc din gelozie, după ce Lassalle s-a întîlnit cu fosta sa iubită, Helene von Dönniges, căsătorită cu boierul român.

Drama lui a fost o sursă de inspiraţie pentru numeroşi autori care au scris despre acest conflict sentimental cu final tragic. (La

Elena Racoviță, născută Dönniges (Fotografii din 1865, 1869)

sfîrşitul secolului al XIX-lea moartea lui Ferdinand Lassalle devenise nu numai un subiect al presei de bulevard, ci şi tema principală a cel puţin 100 de romane, precum susţine lexiconul Meyers. În 2007, s-a publicat într-o traducere germană, un roman dedicat lui Lassalle, intitulat „Comedianţii tragici” – „The Tragic Comedians” şi scris de scriitorul britanic George Meredith.)

În secolul XX, Partidul Social-Democrat a jucat un rol însemnat în istoria Germaniei. A supravieţuit prigoanei naziste, iar după război a devenit un partid popular care în partea occidentală a Germaniei a ajuns să participe la guvernare sau să guverneze singur. În partea răsăriteană, partidul social-democrat a fost înghiţit de comunişti, iar după revoluţia paşnică din 1989 a reapărut. Odată cu unificarea celor două Germanii s-au unificat şi cele două partide.