Limbi străine uneori utile

Locke „Education" 1693

Limbile străine sînt utile, dar printre străini se găsesc mereu indivizi eliberaţi de presiunea lucruilor utile.


Limbile străine pot fi foarte străine. Cine se află destul de des pe un aeroport, într-o gară sau în alt loc în care se ciocnesc oameni din toată lumea, va observa cum se pot înţelege vorbitori cu nevorbitori de vreo limbă străină.

De pildă: un indian aşezat confortabil în tren francez a aflat că trebuie să schimbe trenul, după ce aşteaptă o oră într-o gară obscură. Totul s-a petrecut într-o cascadă de sunete şi degete pe hartă, între controlor şi pasager.

Alt episod: un român în aeroportul din Bruxelles a rămas fără bagaje. La biroul de reclamaţii, omul a cerut creion şi hărtie, după care a executat o ilustraţie foarte reuşită înfăţişînd o valiză roşie. Obiectul a fost găsit rătăcit într-un colţ al aeroportului.

În sfîrşit, recordul vine de la un chinez care a reuşit să cumpere un computer la Londra, după ce a trecut pe hîrtie zeci de specificaţii tehnice. Vînzătorii au fost biruiţi de competenţa cumpărătorului şi au adus din depozit computer după computer, pînă cînd chinezul a scos un sunet ascuţit şi a început să agite portofelul. Toată lumea a rămas mulţumită de afacere. Limbile străine sînt utile, dar printre străini se găsesc mereu indivizi eliberaţi de presiunea lucruilor utile.