La Chișinău s-au făcut auzite mai multe proteste împotriva scoaterii unor televiziuni din oferta de bază a operatorilor prin cablu.
Ce se întâmplă la Jurnal TV? Potrivit postului, televiziunea a fost scoasă de către Consiliul National al Audiovizualului de pe lista posturilor ce trebuie difuzate prin cablu şi această decizie s-ar datora politicii editoriale a postului, critic la adresa autorităţilor. Cum ne aflăm într-un an electoral şi, ca peste tot în societăţile în tranziţie şi fără democraţie consolidată în astfel de perioade, acest tip de acuze şi de explicaţii nu sunt neobişnuite. Liliana Barbăroşie relatează.
Întro singură noapte, Jurnal TV a căzut în dizgraţia a tocmai 10 cablişti, unii mai mari, alţii mai mici, după ce acelaşi lucru li s-a întâmplat unor alte două televiziuni, RTR Moldova şi Accent TV. Aşa că situaţia nu mai putea trece ca ceva ce ar ţine exclusiv de business, fără a ascunde implicaţii politice. Ideea că ar fi la discreţia distribuitorului să decidă ce televiziune să includă sau să excludă din pachetul său de servicii încearcă de câteva zile s-o acrediteze CCA-ul, instituţia menită să asigure pluralismul de opinii în audiovizualul moldovenesc.
„Consider că sunt probleme ce ţin strict de doi agenţi economici şi pe care ei trebuie să o soluţioneze”, ne spunea zilele trecute într-un interviu preşedintele CCA, Marian Pocaznoi. Numai că odată cu ajungerea sub bătaia discreţionară a distribuitorilor a Jurnal TV-ului, un post cu o audienţă notabilă, dar şi produs aproape exclusiv autohton, valurile de critici ce au urmat nu a mai permis CCA-ului să se limiteze la argumentul că aşa funcţionează lucrurile în economia de piaţă. Urmare a unui protest la sediul său, preşedintele instituţiei a ieşit în faţa presei cu declaraţia:
„Ei sunt obligaţi să ne notifice. În cazul în care nu ne-au notificat, le-am cerut explicaţii, dacă nu va exista un motiv pertinent, vor urma sancţiuni.”
Pe o reţea de socializare, fostul premier Ion Sturza a criticat cele întâmplate drept manifestare a unor „instincte totalitare” din partea autorităţilor „eurointegratoare” de la Chişinău. A urmat o declaraţie extrem de critică semnată de mai multe organizaţii de media, în care CCA-ului i se cere să oblige cabliştii să reia difuzarea postului. Unul dintre semnatarii declaraţiei, preşedintele Asociaţiei presei independente Petru Macovei, spune că ar fi necesară şi o investigaţie a Consiliului Concurenţei:
„Nu risc să fac declaraţii acum că ar fi vorba de o implicaţie politică în contextul anului electoral al anului în care am intrat, dar ceea ce se poate spune este că aceste acţiuni seamănă foarte mult cu o înţelegere de cartel, luată de către mai mulţi distribuitori împotriva unor anumiţi radiodifuzori.”
Dorin Scobioală, producătorul general al Jurnal TV, se arată însă convins că distribuitorii au acţionat la comandă politică, nu fără implicarea CCA-ului:
„Nu poate fi vorba despre o coincidenţă. În aceiaşi noapte, practic pe parcursul a 12 ore, toţi acei 10 cablişti au exclus Jurnal TV ilegal, pentru că potrivit prevederilor Codului Audiovizual ei sunt obligaţi să difuzeze semnalul radiodifuzorilor locali care oferă semnal gratuit. Este o ilegalitate, iar prin lipsa de atitudine din partea CCA, ne dăm seama că este o acţiune orchestrată şi CCA se face dacă nu complice, atunci cel puţin coautori la această acţiune.”
În replică, CCA-ul acuză Jurnalul de manipulare pentru că în relatările despre excluderea sa din serviciile operatorilor ar fi strecurat ideea că o reglementare abia intenţionată de CCA ar fi generat reacţia cabliştilor.
Problema celor trei televiziuni are toate şansele să ajungă şi pe platforma politică de dezbateri. Cel puţin aşa rezultă din declaraţiile pe care ni le-au făcut astăzi mai mulţi politicieni, fie din arcul de guvernare, fie din opoziţie. Liderul grupului parlamentar al PLDM, Valeriu Streleţ:
„Această situaţie este subiectul unei verificări minuţioase din partea colegilor mei din partid şi a experţilor pe care i-am atras în acest proces, dar deocamdată suntem la faza de examinare a complexităţii problemei. Pentru că nu este simplu, sunt vizaţi şi reţele TV prin cablu care aparţin unor privaţi, dar şi unor instituţii publice…”
Liberal-democratul Chiril Lucinschi, preşedintele comisiei parlamentare mass-media:
„După mine este absolut clar că lucrurile respective au fost bine pregătite, negociate, de la ce nivel, nu ştiu, dar adunăm informaţia, vorbim cu juriştii, iar miercuri ne vom convoca în comisie ca să examinăm situaţia.”
Deputata Corina Fusu, membra liberală a aceleiaşi comisii:
„Suntem într-un an preelectoral şi orice mişcare din spaţiul audiovizual al Republicii Moldova - necoordonată, nedezbătută - creează suspiciuni. Vom discuta lucruri acesta în comisie cu reprezentanţii CCA, cu cei care transmit posturi şi să găsim o variantă confortabilă pentru spectatori în primul rând care au dreptul la mai multe surse de informaţii”.
Dificultăţile pe care le au cele trei posturi cu distribuitorii au coincis, în mod suspect potrivit observatorilor, cu procesul de elaborare a unei reglementări prin care CCA ar vrea să limiteze oarecum discreţia cabliştilor de a-şi alege televiziunile, nu până a le obliga însă să difuzeze toate posturile rezidente – potrivit unora, singura măsură care ar putea anihila manevrele unor distribuitori privaţi, cu sau fără girul unor cercuri politice de interese.