Ucraina: între proteste şi negocieri

La Kiev,liderii opoziției i-au dat preşedintelui Victor Ianukovici 24 de ore să rezolve criza pe căi politice, respectiv, să accepte organizarea de alegeri anticipate, în opinia lor, singura modalitate de a pune capăt valului de proteste, care a început la sfârşitul lui noiembrie. Ultimatumul expiră în această seară.

Vitali Kliciko, Arseni Iaţeniuk şi Oleg Tiahnibok (liderii celor trei partide active pe Euromaidan) au avertizat că manifestanţii ar putea lansa o „nouă ofensivă” dacă autorităţile nu reacţionează. Totodată, Kliciko chemase ieri seara, după discuţiile directe cu preşedintele Ianukovici, la o grevă generală pentru această după amiază.

Negocierile de miercuri nu au dus la nici un rezultat, dar tratativele sunt reluate astăzi.

La Kiev, 23 ianuarie

În această dimineaţă, situaţia rămâne extrem de tensionată: miercuri au mai avut loc ciocniri răzleţe între demonstranţi şi poliţie

Între timp, la Kiev au continuat ciocnirile răzleţe dintre demonstranţi şi poliţie. Manifestanţii antiguvernamentali au ridicat baricade, au dat foc la mormane de anvelope, au aruncat cu pietre şi bombe artizanale. În replică, poliţia a folosit gaze lacrimogene şi gloanţe de cauciuc, dar şi tunuri cu apă, interzise în principiu când este atât de frig precum era la Kiev, minus 9 grade şi mai puţin.

Kiev în noaptea spre 23 ianuarie

Violenţele izbucnite duminică s-au soldat până acum cu moartea a cel puţin doi protestatari antiguvernamentali. Un al treilea ar fi fost identificat la morgă după ce corpul său, se pare, fusese „furat” de persoane neidentificate, relatează corespondenţii Europei Libere la Kiev. Se pare că circa 300 de persoane au fost rănite, iar ministerul de interne informează ca 75 de persoane sunt reţinute.

Adresându-se miilor de suporteri, miercuri seară, unul din liderii opoziţiei, Vitali Kliciko a spus că în trei ore de discuții cu Ianukovici președintele nu a formulat niciun răspuns pozitiv la revendicările opoziției. Şi a lansat un apel la grevă generală pentru astăzi la prânz.

Serhiy Nihoyan

Revenind la primele victime ale violenţelor, care durează de duminică: unul este un tânăr de 20 de ani, Serhiy Nihoyan. Părţii lui au fugit de războiul interetnic din Nagorno-Karabah, la începutul anilor 90, şi s-au stabilit în Ucraina, unde s-a născut Serhiy. Potrivit mărturiilor strânse de corespondenţii Europei Libere la Kiev, tânărul Nihoyan devenise o personalitate cunoscută pe Maidan, unde se afla din decembrie. Iar Oleg Musi, coordonatorul serviciului medical de pe Maidan este citat de publicatia „Kiev Post” cu informaţia că Serhiy Nihoyan ar fi fost împuşcat de patru ori, inclusiv în cap şi inimă.

A doua victimă identificată, Mihail Zhyzneuski, este un tânăr la sfârşitul anilor 20, etnic belarus, imigrat în Ucraina în 2005. Se pare că şi el ar fi fost împuşcat . Ministerul ucrainean de interne susţine că forţele speciale nu au muniţie de război.

Medicii din Kiev despre moartea unui protestatar

Între timp, au apărut relatări neconfirmate, de la doctori apropiaţi de opoziţie, că cel puţin încă trei manifestanţi ar fi murit în ciocnirile de miercuri.

Statele Unite au condamnat violențele de la Kiev și au făcut apel la calm după moartea a doi protestatari. Purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat, Marie Harf, a spus că tensiunile sporite din Ucraina sunt rezultatul „eșecului conducerii politice de a se angaja într-un dialog real” și legislația „anti-democratică” împotriva protestelor adoptată de parlamentul ucrainean săptămâna trecută. Harf a condamnat însă și „acțiunile agresive” ale formațiunii de extremă-dreapta Pravy Sektor, despre care a spus că „agravează condițiile de pe străzi” și „subminează eforturile protestatarilor pașnici”. Departamentul de Stat a îndemnat din nou guvernul Ucrainei să renunțe la legislația anti-proteste și să înceapă dialogul cu opoziția politică.

La Kiev poliţia trage în manifestanţi

Duma de Stat a Federației Ruse a adoptat o declarație în care condamnă presupusa instigare de către puterile occidentale a demonstrațiilor antiguvernamentale din Ucraina. Potrivit Itar-Tass, în declarație se spune că opoziția de la Kiev urmărește „să răstoarne prin forță structurile de putere legitime din țară”. Duma de Stat avertizează că este inacceptabil să se impună Ucrainei „o alegere geopolitică în favoarea UE”. Ceva mai devreme, demonstranții antiguvernamentali și liderii opoziției de la Kiev fuseseră criticați de viceministrul de externe al Rusiei, Grigori Karasin, care reproșa și el UE că ar alimenta violențele din capitala ucraineană, sprijinind protestele.