Comparația dintre România și Ucraina pe care o face un investitor străin nu este neapărat favorabilă Bucureștiului.
În România investitorii au atras atenția că mai ales în condițiile crizei din Ucraina vecină, tensiunile din coaliția de guvernământ românească amenință relansarea promițătoare de până acum a creșterii economice. Relatează de la București Sabina Fati.
Criza din Ucraina dă posibilitatea României să demonstreze că este altfel, crede Steven van Groningen, vicepreședinte al Consiliului Investitorilor Străini și secretar general al Coaliției pentru Dezvoltarea României, grup care reunește cele mai importante patru organizații de investitori din România.
Comparația dintre România și Ucraina pe care o face un investitor străin nu este neapărat favorabilă Bucureștiului, cu toate că intenția lui van Groningen a fost să demonstreze că ceea ce se întâmplă la Kiev „nu se poate întâmpla și în România”.
Chiar și așa, reprezentantul oamenilor de afaceri socotește că „situația trebuie gestionată” ținând cont de felul în care se uită un investitor spre această regiune în care nu doar Ucraina are probleme, ci și alte state din jur.
Concluzia lui este că neclaritățile politice din ultima perioadă legate de criza guvernamentală care durează de două săptămâni afectează stabilitatea mediului economic pentru care „populația României a plătit taxe mai mari și a primit salarii mai mici”.
Coaliția pentru Dezvoltarea României, formată din Camera de Comerț Americană din România, Consiliul Investitorilor Străini, Asociația Oamenilor de Afaceri din România și Romanian Business Leaders, reprezentând circa 60 la sută din economia țării este de părere că situația politică de la București face dificilă atragerea de investitori străini.
Guvernul funcționează cu interimari, la ministerele Finanțelor, Economiei și Internelor, fiindcă liberalii și socialiștii, principalele partide ale coaliției care se află la putere în România nu s-au înțeles asupra structurii pe care ar trebui să o aibă executivul.
Diferendul este artificial, fiindcă în subsidiar vizează ecuația electorală proiectată pentru prezidențialele de la finele anului, însă blocajele au devenit substanțiale mai ales în economie.
La ministerele fără titulari, birocrații se află în așteptare și nu mai fac nici un pas înainte, până când nu se tranșează criza de guvern.
În plus, pe acest fond fluid, premierul a propus noi modificări fiscale care să fie discutate cu delegația Fondului Monetar Internațional.
Ținând cont de toate aceste variabile reprezentanții investitorilor din România atrag atenția că se crează „un mediu instabil”, care „are impact asupra predictibilității”.
Exemplul dat de Steven van Groningen, care conduce Raiffeisen Bank, filiala din România de 12 ani, este strict aritmetic și nu are legătură cu criza guvernamentală, ci mai degrabă cu instabilitatea din domeniul fiscal: „nu poți să faci o investiție din care să scoți bani peste șapte ani și să se schimbe legislația pe neașteptare”.
Investitorii din România cer, așadar strategii sectoriale astfel încât „schimbările legislative să se facă în cadrul acestei strategii, cu analiză de impact și cu un timp rezonabil de implementare de 6-12 luni”.
Este nevoie de stabilitate, subliniază secretarul general al Coaliției pentru Dezvoltarea României, explicând că schimbările dese ale legilor sunt privite într-un anumit fel de cei de la București și în mod diferit la New York, unde un investitor se poate întreba „nu e același lucru cu ceea ce se întâmplă în Ucraina?”.
Firește că exemplificarea lui Steven van Groningen nu are legătură cu faptele de pe Euromaidan, ci cu felul în care oficialii români schimbă lucrurile, de multe ori în favoarea unor grupuri de interese clientelare.