Oleg Malginov: dacă politica autorităților moldovenești „va fi îndreptată spre suprimarea aspirațiilor legitime ale rușilor de a-și proteja limba și cultura” nu știe „care va fi situația”.
În vreme ce Statele Unite întăresc forțele la Marea Neagră, Rusia sugerează că jocul nu s-a terminat. „Nu se știe care va fi situația”, dacă autoritățile moldovenești nu vor respecta drepturile rușilor din Transnistria a avertizat ambasadorul rus la București, ripostând în acest fel pregătirilor pe care le fac americanii la Marea Neagră pentru a descuraja Moscova.
Ministerul Apărării de la Washington a anunțat că va mai trimite 175 de pușcași marini la baza militară americană Mihail Kogălniceanu de lângă Constanța. Aici pot fi găzduiți 1600 de soldați. Traian Băsescu a trimis deja Parlamentului spre aprobare solicitarea Ambasadei americane din București care se referă la „dislocarea pe aerodromul Mihail Kogălniceanu a unei unități de infanterie marină („Special Purpose Marine Air-Ground Task Force-Crises Response: SP MAGTF-CR”) cu până la 600 de militari, precum și „un număr de aeronave militare necesare pentru îndeplinirea misiunilor specifice”.
Pentru toate programele proiectate de NATO și de Statele Unite în următoarea perioadă (operațiuni de transport multimodal International Security Assitance Force ISAF şi Enduring Freedom OEF, precum și misiuni specifice ale unității de infanterie marină SP MAGTF-CR) e posibil ca numărul militarilor americani să crească până la maximum 1600.
Este așteptat să intre în Marea Neagră și distrugătorul USS Donald Cook, care pleacă de la baza militară mediteraneană Rota, aflată în Spania, pentru a se alătura pentru câteva zile navei de război USS Truxtun.
Misiunea distrugătorului Truxtun se apropie de sfârșit, fiindcă se află de la începutul lunii martie în Marea Neagră și, potrivit Convenției de la Montreux, care reglementează navigația în zona pontică, vasele de război care nu aparțin țărilor riverane nu pot staționa în Marea Neagră mai mult de 21 de zile.
Distrugătorul Donald Cook, cu rachete ghidate, este trimis de Pentagon pentru a da „asigurări aliaților cu privire la angajamentul american în regiune”, după cum a declarat colonelul Steve Warren, un purtător de cuvânt al Pentagonului.
România, dar și Polonia, se arată tot mai îngrijorate față de politica Moscovei, iar la București nu doar liderii politici au cerut o implicare mai mare a NATO în regiune, ci și șeful Serviciului Român de Informații, care a declarat că e nevoie de replanificarea forțelor militare în statele de graniță ale NATO, inclusiv în România.
Pe fondul garanțiilor oferite de Statele Unite țărilor de dincolo și de dincoace de frontiera Alianței Nord Atlantice, Rusia continuă să amenințe în limbaj diplomatic, nu doar de la Moscova.
Ambasadorul rus la București, Oleg Malginov, a declarat în legătură cu Transnistria că dacă politica autorităților moldovenești „va fi îndreptată înspre discriminare, înspre suprimarea aspirațiilor legitime ale rușilor de a-și proteja limba și cultura” nu știe „care va fi situația” (interviu gandul.info).
Rusia nu este interesată să aibă „conflicte la graniță” pentru că „este costisitor” și „implică probleme diplomatice și politice cu alte țări” a mai adăugat ambasadorul Moscovei în România, mărturisind astfel indirect că sunt incofortabile criticile Occidentului, sugerând totuși, că Federația Rusă nu vrea să-și abandoneze „vecinătatea apropiată”. Despre Acordul de Asociere al Republicii Moldova la Uniunea Europeană reprezentantul rus spune că va avea „consecințe economice” asupra relațiilor bilaterale și că, după semnare, „lucrurile nu vor mai putea merge ca până acum”, iar „anumite facilități” nu vor mai fi acordate de către Rusia.