Nicolae Timofti: „Sunt îngrijorări și serioase în privința comportamentului Rusiei, în această zonă, inclusiv în Republica Moldova”

Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:

Președintele Moldovei, Nicolae Timofti, este îngrijorat de acțiunile Rusiei în Ucraina și nu exclude că Moscova şi-ar dori să redeseneze granițele fostelor republici sovietice:

„Vreau să vă zic că, în Republica Moldova, de fapt, noi am trecut prin acest scenariu, încă în 1992. Și avem trupe rusești, pe teritoriul nostru, care sunt menținute, contrar dorinței Republicii Moldova”.

Misiunea europeană la graniţa Moldovei cu Ucraina confirmă înăsprirea controlului pe segmentul transnistrean, dar respinge ceea ce Moscova şi Tiraspolul numesc blocadă.

Ce trebuie să ştie cetăţenii moldoveni despre călătoriile fără viză în ţările Uniunii Europene?

Şi… cum s-au pregătit locuitorii de pe ambele maluri ale Nistrului de Paştele Blajinilor.

Începem, ca de obicei, cu buletinul de știri şi principalele evenimente ale săptămânii trecute:

***

Începând de luni, 28 aprilie, cetăţenii moldoveni care deţin paşapoarte biometrice pot călători fără viză în Uniunea Europeană. Eliminarea obligativității vizei acoperă țările zonei Schengen - 22 din statele Uniunii Europene și câteva țări care nu fac parte din aceasta, precum Islanda, Norvegia și Elveția, nu însă şi Marea Britanie, care nu intră în zona Schengen. Cetăţenii moldoveni se vor putea afla în Europa fără viză timp de 90 de zile în decurs de o jumătate de an, însă liberalizarea vizelor nu oferă dreptul la muncă sau la studii.

Președintele Republicii Moldova, NicolaeTimofti, s-a declarat îngrijorat de ultimele acțiuni ale Rusiei în Ucraina și nu a exclus posibilitatea ca Moscova să dorească o redesenare a granițelor fostelor republici sovietice. Într-un interviu acordat serviciului moldovenesc al Europei Libere, Timofti a mai spus că dacă Moldova nu ar fi fost o țară neutră și ar fi făcut parte din NATO ar fi avut un grad mai mare de securitate, poate chiar securitate deplină.

Parteneriatul Estic nu este gândit să pună ţările participante în dilema de a alegere între Moscova şi Bruxelles, a declarat comisarul european pentru extindere Štefan Füle într-un interviu pentru Europa Liberă, la aniversarea a 5 ani de la crearea Parteneriatului Estic: „Parteneriatul estic a fost gândi tocmai pentru a da ţărilor participante posibilitatea de a-şi alege liber viitorul”. Totodată, Füle a deplâns presiunile făcute de Moscova asupra ţărilor din Parteneriatul Estic, presiuni care ar ajunge, spune el, până la un „război psihologic”.
Concernul rus Gazprom a anunțat că datoria Ucrainei la gaze ar fi cu 11 miliarde de dolari mai mare decât calculase iniţial. Pentru 2013 şi 2014, Gazprom ceruse deja Ucrainei, 2,2 miliarde de dolari, amenințând cu sistarea livrărilor, după ce a majorat preţul gazelor cu 80 la sută.

Preşedintele interimar al Ucrainei Olexandr Turcinov a cerut Rusiei să nu se mai amestece în afacerile interne ucrainene, să pună capăt șantajului şi să îşi retragă trupele de la granița cu Ucraina. Într-o intervenție televizată, preşedintele interimar a acuzat Rusia că sprijină pe faţă şi coordonează pe, cităm, „criminalii teroriști” din estul Ucrainei şi că Ucraina nu va ceda în faţa acestei „ameninţări teroriste”. Rusia a anunţat joi începerea unor exerciții militare la graniţa cu Ucraina şi preşedintele de la Moscova a ameninţat Ucraina că va avea de suportat consecințe din cauza acțiunilor din estul Ucrainei împotriva militanților pro-ruşi. Anterior, premierul interimar de la Kiev Arseni Iaţeniuk a acuzat Rusia că ar fi pe punctul de a începe al treilea război mondial. El a susţinut că Rusia vrea să ocupe „militar şi politic” Ucraina, ceea ce va provoca o conflagrație în toată Europa.

Președintele Statelor Unite Barack Obama a spus că liderii Marii Britanii, Franţei, Germaniei şi Italiei trebuie să îşi coordoneze acţiunile şi paşii ce urmează să fie făcuți pentru ca „Rusia să simtă costurile” acțiunilor sale din Ucraina. Într-un comunicat al Casei Albe se spune că liderii europeni au fost de acord că Rusia „continuă să escaladeze situaţia prin retorica pe care o foloseşte şi prin amenințările pe care le reprezintă exercițiile militare declanșate la graniţa cu Ucraina”.

Ministrul rus de externe Sergei Lavrov a acuzat Occidentul ca incită la o revoltă populară „ca să schimbe în mod neconstituțional” regimul în Ucraina. Vorbind la Institutul pentru Relaţii Internaţionale de la Moscova, Lavrov a acuzat Statele Unite şi Uniunea Europeană că ar pune la cale „o nouă revoluţie colorată” în Ucraina, care ar fi început cu înlăturarea preşedintelui Viktor Ianukovici. În opinia lui Lavrov, Ucraina este „un pion” într-un joc geostrategic îndreptat împotriva Rusiei.

***

La Tiraspol

Europa Liberă: La o săptămână după Paști, creştinii ortodocşi de pe ambele maluri ale Nistrului au sărbătorit ceea ce în mod tradiţional este numit Paştele Blajinilor, ducându-se la biserică sau la mormintele rudelor şi celor dragi pentru a-i pomeni, răsfoind amintiri, şi împărţind pomeni, de obicei, rudelor, copiilor, dar mai ales oamenilor săraci, inclusiv bucate tradiţionale de Paşti – ouă roşii, cozonac şi pască. În ajun, la Tiraspol, corespondenta noastră Carina Maximova, a încercat să afle cum s-au pregătit de Blajini locuitorii celui mai mare oraş din regiunea transnistreană:

Pensionara Nadejda Petrovna spune că în pofida faptului că viața devine din ce în ce mai scumpă, pregătirile pentru Paștele Blajinilor vor fi întotdeauna speciale:

„Ce pregăteam înainte, pregătim și acum. Mai ales pentru Paștele Blajinilor, oricât ar costa. Oricare ar fi prețurile, oricum vom cumpăra și vom merge să pomenim. Nu am pe nimeni înmormântat aici. Dar nu demult a decedat fratele meu. Am mers la Vladivostok să-l înmormântez, în decembrie. Așa că oricum voi merge la biserică și voi plăti slujbe de pomenire de 40 de zile”.

Nadejda Petrovna recunoaște că în acest an nu a copt cozonaci pentru sărbătorile de Paști, cum făcea înainte, ci le-a cumpărat de la magazin:

„Știți, nu m-am pregătit anul acesta – cuptorul de la aragazul meu nu a mers și am cumpărat tot ce-mi trebuia de la magazin. Avem un magazin franțuzesc – acolo aveam cozonaci foarte gustoși. Foarte gustoși! Nici nu vă pot descrie! I-am cumpărat de acolo și în rest totul a fost ca de obicei – am sfințit pasca, dimineața am mers acasă și am servit mâncărurile sfințite, ne-am odihnit un pic, iar apoi deja am pus masa cea mare și am primit oaspeți”.

Vânzătoarea de cozonaci Elena spune că oamenii din ce în ce mai des cumpără produsele de cofetărie și nu le mai gătesc acasă:

„Avem vânzări mai mari. Oamenii nu prea au timp să coacă, sunt ocupați, plus că oferta de cozonaci anul acesta a fost foarte mare.”

Tatiana, o locuitoare din Tiraspol, care a mers la piață la cumpărături împreună cu fiica ei, ne-a povestit că de Paștile Blajinilor va găti aceleași feluri de mâncare ca și pentru sărbătorile pashale: cărnuri, răcituri și obligatoriu cozonaci. Dar scumpirea produselor alimentare pentru familia ei a fost una considerabilă și a necesitat un efort financiar mai mare:

La piaţa din Tiraspol

„Se poate spune că, din an în an, e din ce în ce mai „ușor” – între ghilimele, desigur. Pentru că salariile noastre rămân neschimbate, iar prețurile cresc în permanență. Și bineînțeles că suntem nevoiți să reducem din anumite cheltuieli. Poate mai puțin cașcaval, mai puțină carne – nu ne permitem să cumpărăm cât ne-am dori. Dar slavă Domnului că totuși câte ceva ne putem permite”.

Familia își poate permite anumite produse mai de calitate doar datorită faptului că soțul Tatianei muncește în afara Transnistriei. Altfel, cu siguranță că nu și-ar permite să cumpere carne, mărturisește Tatiana.

Fie ca au venituri mai mari sau mai mici, oamenii din regiunea transnistreană urmează, împreună cu familiile lor, tradițiile stabilite de ani de zile și se pregătesc cu bucurie în suflet de sărbătorile pascale.

Europa Liberă: La Chişinău, colega mea Diana Răileanu a fost şi ea prin piețe, pe la negustori, şi a stat de vorba, în ajun de Blajini, cu cei care s-au pregătit pentru această sărbătoare.

Sărbătorile Pascale – bucuria comercianţilor, astfel aş rezuma primele impresii după câteva zeci de minute petrecute în Piaţa Centrală a capitalei. După ce în postul Paştelui preţurile în special la cărnuri şi produse lactate au fost „reduse”, spun negustorii, din cauza cererii scăzute, acum majoritatea îşi pot acoperi pierderile din ajun, după ce preţurile „cresc ca pe drojdii”.

La piaţa centrală din Chişinău

„Preţurile sunt foarte mari...”

Europa Liberă: Oamenii de ce cumpără dacă preţurile sunt mari?


„Nevoia te impune, ce să faci? De unde ai, de unde nu ai, trebuie să cumpărăm, e datoria noastră înaintea părinţilor noştri. Trebuie să ne facem datoria.”

„Chiar am zis o dată, să se sfătuiască oamenii să nu cumpere nimeni, ei să aducă marfa şi nimeni să nu cumpere, să vedem ce va fi atunci. Înainte, eu, mergeam la cimitir cu o colivioară, se ducea mama cu o bucăţică de jambon, cu o bucăţică de cozonac, de colac, dar acum duc să arată care e mai bogat. Şi, ce dă asta?”

Dorinţa cumpărătorilor de a avea de toate pe masa de sărbătoare, îi face să uite că salariile sunt mici şi că pensiile le ajung de la o lună la alta. De ce, totuşi, nu cheltuiesc mai cu chiverniseală de sărbători? întreb o cumpărătoare ce iese din piaţa cu câteva sacoşe în mâini.

„Ei postesc şi strâng ca să facă sărbătorile, ca să aibă pe masă tot necesarul, să nu se facă de ruşine în faţa vecinilor sau a celor care vin în ospeţie.”

Europa Liberă: Se merită?

„Nu se merită, dar aşa e învăţat moldoveanul nostru.”

„Vă mai spun că acum, din toate punctele de vedere, e şi un fel de fală la Paştele Blajinilor. Înainte, într-adevăr, te duceai cu un păhăruţ de vin, cu ce dă Dumnezeu, dar acum fac în fală, într-adevăr fac în fală. Cu asta sunt de acord, eu am observat lucrurile acestea. E adevărat, nu toţi fac în fală.”

„În Republica Moldova oamenii obișnuiesc să-şi cheltuie ultimii bani pentru a avea de toate pe masa de sărbătoare, astfel încât toată lumea să fie mulţumită. În perioada sovietică era exact aşa.”

Darurile sau pomenile pe care le oferă oamenii de Paştele Blajinilor nu sunt o excepţie la capitolul cheltuieli. Oferta propusă de comercianţii din Piaţa Centrală este diversă: de la pahare de cristal fin până la farfurii de plastic. Nu ezită să dea şi sfaturi ce anume trebuie să ofere creştinii de Blajini:

„De Paştele Blajinilor mergi la cimitir pentru a spune „Hristos a Înviat” celor decedaţi, apropiaţilor şi chiar străinilor, dacă nu are cine. Trebuie să dai ceva din inimă, pentru a-şi aminti, pentru a nu-l da uitării pe cel răposat. Ş-apoi, e un exemplu pentru copii noştri, pentru nepoţii noştri, eu ştiu ce au făcut părinţii mei, ştiu că trebuie să-mi aduc aminte de cel decedat.”

Totuşi, o bună parte dintre cumpărătorii pe care i-am întâlnit în Piaţă au recunoscut că deseori oamenii tind să exagereze de sărbători, punând mai mult accentul pe valoarea bănească a darurilor pe care le oferă, decât pe semnificaţia sufletească a acestora.

***

Europa Liberă: Cum aţi auzit la știri, începând de luni, 28 aprilie, cetăţenii moldoveni au dreptul de a călători fără vize în ţările Uniunii Europene. Libertatea de a călători în spaţiul Schengen pentru o ţară ca Moldova, care nu este membră a Uniunii, are desigur anumite restricţii: bunăoară, nu oferă dreptul la muncă sau la studii cetăţenilor săi, deşi, bineînţeles, le deschide mult mai multe oportunităţi decât până acum. Care sunt regulile şederii de scurtă durată în ţările din spaţiul Schengen? Aflăm de la Liliana Barbăroşie.

Guvernul de la Chişinău a elaborat şi publicat un ghid cu regulile ce trebuie respectate de cetăţenii moldoveni care vor călători fără vize în Europa. Broşura poate fi găsită în variantă electronică, dar şi tipărită, autorităţile fiind decise să o disemineze prin ţară, de ce se va ocupa întreprinderea de stat Registru, dar şi în punctele de trecere ale frontierei, de vameşi şi grăniceri. Guvernul vrea astfel să prevină situaţii în care cetăţenii să aibă de suportat sancţiuni pentru nerespectarea condiţiilor pe care le pune UE în schimbul oferirii libertății de circulaţie pentru peste 3,5 milioane de cetăţeni moldoveni.

Primul lucru pe care îl comunică ghidul este o listă în care sunt trecute ţările pentru care nu vor mai fi necesare vize: 26 - membre ale UE şi altele patru ne-membre, dar din zona Schengen. La excepţii sunt trecute Marea Britanie şi Irlanda, iar Iulian Groza, vice-ministrul afacerilor externe a explicat astfel într-o conferinţă de presă motivele acestor excepţii:

„Irlanda şi Marea Britanie au propriile politici de viză. Şi vom putea merge inclusiv în România, Bulgaria, Croaţia şi Cipru, care nu sunt membre ale Schengen, dar care aplică regulile Schengen. Vreau să mai spun că ducem negocieri cu statele din Balcanii de Vest – Muntenegru,. Bosnia, Herţegovina, Macedonia, Serbia – ca să stabilim şi cu ele un calendar de abolire a regimului de vize.”

Alte informaţii relevante pe care trebuie să le ştie cetăţenii: ei se pot reţine în UE nu mai mult de 90 de zile în decurs de jumătate de an, dar cu intrări multiple permise; dacă depăşesc acest termen riscă amenzi, deportări şi interdicţii de intrare. Cea mai importantă precizare este totuşi că nu vor putea munci decât dacă îşi găsesc un loc de muncă legal şi obţin un permis special pentru a-l accesa.
Ghidul precizează şi ce acte le-ar putea solicita vameşii moldovenilor în plus la paşaportul biometric care e absolut obligatoriu. Printre acestea - biletele de călătorie tur-retur, rezervarea de hotel, invitaţia în urma cărei are loc călătoria şi date de contact ale gazdei.

„Cu siguranţă că trebuie să avem bani la noi, ca să ne asigurăm şederea. Recomandarea este – minim 50 de euro pe zi. Dacă stai 3 zile – 150 de euro, dacă 4 – 200 etc. Asigurarea medicală nu este un document care va fi solicitat. În sensul acesta nu este obligatoriu. Dar e necesar pentru ca să vă asiguraţi sănătatea, pentru că serviciile medicale sunt foarte scumpe în ţările UE. Ţine de siguranţa Dvs.,” a mai explicat adjunctul ministrului de externe, Iulian Groza.

Un sondaj de opinie dat publicităţii zilele trecute a arătat că moldovenii nu prea ştiu la ce foloseşte regimul fără vize, motiv din care nici nu-l privesc deocamdată ca o necesitate prea mare. Mulţi dintre ei cred că cu acest regim vor putea munci în UE, dar şi mai mulţi au declarat că doar pentru asta ar putea să se decidă la o călătorie în spaţiul comunitar.

***

Europa Liberă: De opt ani, Uniunea Europeană ajută Moldova si Ucraina să-şi gestioneze hotarul, inclusiv segmentul transnistrean, prin misiunea EUBAM. Cine ar cunoaşte mai bine dacă există sau nu la acest hotar o blocada instituită de Ucraina pentru regiunea transnistreană, aşa cum afirmă Rusia şi Tiraspolul, dar neagă că ar fi Moldova şi Ucraina? Proaspăt numitul şef al acestei misiuni, Francesco Bastagli, a oferit un prim interviu Europei Libere, în care a negat existenta blocadei.

Francesco Bastagli

Francesco Bastagli: „Vorbim doar despre o sporire a intensităţii controlului. A fost mărit numărul de personal - de grăniceri ucraineni care lucrează la această frontieră; este adevărat că persoanele fizice care intră în ţară sunt supuse unui control mai aprofundat, se practică aşa numitul control de linia a doua, adică anumite persoane sunt selectate şi li se adresează anumite întrebări adiţionale.

Noi considerăm că această vigilenţă sporită corespunde situaţiei reale care este în Ucraina. Însă nu putem vorbi despre o blocadă. Blocadă înseamnă o întrerupere totală a fluxului de persoane şi mărfuri. Noi avem în cazul de faţă doar o intensificare a controlului asupra persoanelor şi mărfurilor care ies din Transnistria, dar nici într-un caz o stopare. Suntem în teren, vedem ce se întâmplă, operăm cu fapte. Cât priveşte speculaţiile, o misiune internaţională nu comentează speculaţii. Pot să vă dau şi unele cifre. În luna martie, per total le-a fost refuzată intrarea în Ucraina dinspre regiunea transnistreană cam la 1,2% de cetăţeni ruşi care doreau să intre. Ar fi cam 160-165 de persoane din 12,5 mii de solicitanţi. Deci nu este o cifră chiar atât de semnificativă. În primele săptămâni ale lui aprilie, le-a fost refuzată intrarea la 18 persoane din 2200 care au trecut. Deci, noi considerăm aceste cifre rezonabile în situaţia actuală.

Din câte cunoaştem noi, motivele refuzului au fost tipice, nimic specific, legat de situaţia din Ucraina. Cel mai des aceste persoane nu puteau justifica scopul călătoriei. Însă graţie intensificării acestui control, a crescut numărul de refuzuri şi faţă de cetăţenii altor state. În ultima săptămână din aprilie, bunăoară, în total 32 de cetăţeni au primit refuz, din ei 56% ruşi, 31% cetăţeni moldoveni, un afgan, un american şi un georgian.

La fel nu putem vorbi despre perturbarea circuitului marfar.”

Europa Liberă: Presa de la Chişinău, cu trimitere la relatările din presa ucraineană, a vorbit despre faptul că săptămâna trecută ar fi fost descoperite cartuşe şi grenade fumigene care ar fi fost transportate dinspre regiunea ucraineană spre Ucraina. Puteţi confirma aceste informaţii?
Francesco Bastagli: „Noi cunoaştem două incidente de acest gen. Primul a avut loc pe 16 aprilie. Deci, într-un autobuz care se deplasa pe ruta Bender-Odesa, prin punctul de trecere Cuciurgan, a fost descoperit un bagaj neînsoţit în care era o geantă de la un laptop şi înăuntru erau anumite muniţii şi fumigene. Şoferul de autobuz ne-a comunicat că cineva i-a transmis aceste bunuri, pentru ca cineva să le ridice în Odesa.

Apoi, pe 17 aprilie într-un autocar care circula din Tiraspol spre Ucraina a fost descoperit un bagaj din nou pe care nimeni nu l-a revendicat şi în el au fost găsite materiale explozive şi câteva grenade dezasamblate. Din câte cunoaştem noi, pe ambele cazuri a fost începută urmărirea penală.”

Europa Liberă: Noul şef al Misiunii europene de la graniţa moldo-ucraineană, Francesco Bastagli, în dialog cu Liliana Barbăroşie.

***

Europa Liberă: Cotidianul american de mare prestigiu „New York Times” a publicat zilele trecute un editorial despre Moldova, intitulat, fără vreun semn de întrebare: „Moldova, următoarea Ucraină”. Articolul este semnat de Nicholas Kristof, care a vizitat Moldova şi regiunea transnistreană, şi care ajunge la concluzia că „dacă ar exista o olimpiadă pentru cele mai curajoase ţări din lume, Moldova ar putea concura pentru medalia de aur”.

„Uitaţi-vă la Moldova, - scrie autorul, - ca la o posibilă următoare Ucraină, pentru că Rusia este pe cale de a mușca o parte din această ţară mică, situată între Ucraina şi România, considerată de mulţi una din cele mai sărace ţări din Europa”.

Kristof enumeră presiunile la care a fost şi este încă supusa Moldova din partea Rusiei, fie că este vorba de embargo pe vinuri şi alte produse sau de amenințarea, în iarnă, cu posibila sistare a livrărilor de gaze, citând renumitul avertisment al vicepremierului rus Dmitri Rogozin: „Sper că nu veţi îngheța la iarnă”.

Cu toate acestea, continua comentatorul din „New York Times”, guvernul hotărât al Moldovei refuză să cedeze. Este decis să se apropie de Uniunea Europeană şi să-şi întărească legăturile cu Occidentul. În acest context, Nicholas Kristof menţionează o discuţie pe care a avut-o cu premierul Iurie Leancă, în care acesta i-a declarat: „Suntem europeni. Nimeni nu poate nega acest lucru”.

Citez în continuare: „Dragostea Moldovei pentru Occident nu are reciprocitate. Washingtonul abia dacă o remarcă. /…/ Dar, cu câteva gesturi simple, preşedintele Obama ar putea răsplăti tenacitatea Moldovei. În schimb, profitând de indiferenta Americii, preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, ar putea anexa oficial o parte din Moldova – Transnistria”.

Nicholas Kristof menţionează frica unora față de provocările ruseşti acum, de infiltrări şi scenarii care ar putea transforma Moldova în „următoarea Ucraină”. Şi îşi încheie comentariul din „New York Times” cu următoarele remarci: „Poate că nu mai putem zădărnici planurile lui Putin în Moldova, dar orice s-ar întâmpla, trebuie să sprijinim curajosul guvern al Moldovei. Statele Unite ar putea sprijini dezvoltarea infrastructurii care să permită Moldovei să importe gaze şi electricitate din România, punând un obstacol în calea încercărilor lui Putin de a subjuga ţara, prin şantaj energetic. Am putea încerca să convingem Uniunea Europeană să răspundă dorinţei Moldovei de integrare”. Citez în continuare: „Iar dacă preşedintele Obama ar putea vizita şi numai pentru câteva ore această ţară curajoasa, oamenii l-ar aclama cum nu a mai fost aclamat vreodată şi ar vedea ce înseamnă tenacitatea unui candidat olimpic, care ne-ar putea fi şi nouă un exemplu”, conchide Nicholas Kristof articolul său de opinie din „New York Times”.

***

Europa Liberă: La Praga, în capitala Cehiei, joi şi vineri a avut loc summitul Parteneriatului Estic – o iniţiativă lansată acum cinci ani şi care este menită să aducă mai aproape de Uniunea Europeană ţările din vecinătate, dar căreia i se opune Federaţia Rusă. Din cele şase ţări vizate la început, astăzi au rămas doar trei - Moldova, Georgia şi Ucraina - decise să continue calea integrării europene. Azerbaidjan şi-a exprimat dezinteresul, Belarus s-a auto-exclus, iar Armenia a ales vectorul estic şi apropierea de Rusia. La summitul jubiliar de la Praga a participat şi preşedintele Moldovei, Nicolae Timofti, care cu această ocazie a vizitat şi sediul central al postului nostru de radio, unde ne-a oferit şi un interviu, realizat de Oana Serafim:

Nicolae Timofti

Europa Liberă: A fost publicat un foarte interesant articol în New York Times, nu se întâmplă de foarte multe ori, când Moldova ajunge într-un editorial al unui cotidian de importanța lui New York Times. Și titlul acestui articol era „Moldova, următoarea Ucraină”. Nu exista niciun semn de întrebare, nu existau niciun fel de puncte de suspensie. Întrebarea mea este: credeți că este posibil acest scenariu despre care scria New York Times?

Nicolae Timofti: „Este, probabil, o opinie a unui jurnalist care a studiat problema la concret și a făcut concluziile propriii. Eu tot am opinia mea la această problemă și la întrebarea dumneavoastră am să vă răspund în felul următor: sunt îngrijorări și serioase în privința comportamentului Rusiei, în această zonă, inclusiv în Republica Moldova. Atunci când am făcut cunoștință cu unele materiale din presa rusă, anterior evenimentelor din Crimeea, am aflat că se discută în cercurile militare, în cercurile strategice rusești, despre schimbarea hotarelor republicilor fostei Uniuni Sovietice. Și, cred eu, că jurnaliștii au studiat și aceste opinii expuse în presa rusă și în alte surse care îngrijorează că poate să aibă loc un scenariu asemănător și în Moldova. Dar vreau să vă zic că, în Republica Moldova, de fapt, noi am trecut prin acest scenariu, încă în 1992. Și avem trupe rusești, pe teritoriul nostru, care sunt menținute, contrar dorinței Republicii Moldova. Noi suntem pentru retragerea acestor forțe militare. Sunt și hotărâri, acte internaționale care obligă Rusia să-și retragă forțele armate, de pe teritoriul Republicii Moldova, și nu se execută. În acest context, se poate deduce că prezența armatei nu exclude varianta despre care vorbește autorul din New York Times.”

Europa Liberă: Unul din fanii noștri pe pagina noastră de Facebook ne-a trimis următoarea întrebare pentru dumneavoastră şi întrebarea sună așa: ar fi posibilă anexarea unei părți din teritoriul Moldovei de către Rusia sau pot moldovenii să fie calmi în continuare, în această privință, așa cum par demnitarii de la Chișinău? E o întrebare directă a unui om care ar vrea să știe un răspuns care îl frământă.
Nicolae Timofti: „Întrebarea aceasta nu este nouă pentru mine și cred că nici pentru cetățeni. Dar aș vrea să spun că nu depinde totul de conducători. Sunt situații reale și, dacă mult stimatul ascultător ar face o analiză a situației care a avut loc în Ucraina, când o țară atât de mare nu a putut să opună rezistență unui stat mai mare ca Ucraina, cum este Rusia, și a pierdut o parte din teritoriu, noi suntem sub aceeași presiune, putem să pierdem. Dar eu cred că, în aspectul acestei situații, se discută în formatul „5+2”, se discută despre rezolvarea situației create în jurul acestui teritoriu, pe cale pașnică, fără conflict militar care deja a avut loc.”

Europa Liberă: Credeţi că Moldova ar fi fost mai în siguranţă, dacă nu avea acest statut de neutralitate şi era, eventual, ţară candidată la aderarea la Alianţa Nord-Atlantică? Cum vedeţi relaţia Moldovei cu Alianţa Nord-Atlantică?

Nicolae Timofti: „Sunt sigur că, dacă noi am fi fost membri NATO, astăzi, aveam şi un nivel de siguranţă a securităţii cu mult mai înaltă, dar, poate, chiar şi o siguranţă deplină. Relaţiile noastre cu NATO sunt foarte bune. Noi participăm la acţiunile pacificatoare ale NATO. Chiar recent, la 8 martie, ştiţi că a plecat o subdiviziune de a noastră, din Moldova, în Kosovo, pentru a participa la acţiuni de pacificare.”

Europa Liberă: Şi în viitor?

Nicolae Timofti: „Dacă va depinde de mine, ca decizia mea să fie definitivă, eu aş vota pentru aderarea la NATO.”

Europa Liberă: Preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofte, a răspuns întrebărilor Oanei Serafim, în studioul nostru de la Praga.

Europa Liberă: Doamnelor şi domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulțumește pentru atenție şi vă dorește toate cele bune. Aici e Radio Europa Liberă.