Luna trecută, cu cîteva ore doar înainte de deschidere, în marele centru european, sediu al Parlamentului continentului,
care este Strasbourg-ul, organizatorii unui Festival musical anual cu o tradiție de mai multe decenii, ce ar fi ajuns anul acesta la a 76-a ediție, anunțau anularea sa din lipsă de fonduri. Urmau să participe, între alții, Filarmonica din Dresda, Corul Monteverdi, un bine cunoscut pianist, Krystian Zimmerman, cu ultimele sonate de Beethoven și alte somități muzicale, iar semnalul transmis lumii culturale europene a șocat și i-a lăsat pe mulți consternați.
Construcția „autostrăzilor culturale” europene, despre care se vorbea cu mult entuziasm și avînt după căderea Zidului Berlinului, pare să fi stagnat, iar cele existente au din ce în ce mai multe găuri ce rămîn nereparate, deoarece Europa și oamenii ei politici par să fi devenit din ce în ce mai reticenți atunci cînd vine vorba de încurajarea artei. Nu și a fotbalului, cum observau mai mulți comentatori avizați…
Zilele trecute, John Tusa, fost director general al BBC World Service și al celebrului Barbican Centre de la Londra, vorbea despre o „teribilă lipsă de curaj” printre oamenii politici atunci cînd e vorba de artă și o condamna fără rezerve, într-un interviu cu Telegraph, pe fosta ministră britanică a culturii, calificînd-o drept „profund ignorantă”, „incompetentă” și „cu totul indiferentă” față de artă în general.
„Este o mare tragedie!”, afirma Sir John – a cărui ultimă carte, „Durere în lumea artelor” a fost recent lansată pe piață - adăugînd că „oricărui candidat la un post de ministru poate să-i placă și să se bucure de fotbal, dar că faptul nu trebuie să devină o condiție pentru alegerea sa într-un post de responsabilitate”. „Lumea în care trăim este tristă, dacă nu ai curajul să te scoli și să spui ei bine am fost la Operă; sînt un ministru, le dau bani și trebuie să știu ce fac…”
Incompetența ministerială, ca și cea a parlamentarilor, este numai unul din factorii esențiali ce contribuie, în numeroase state europene, între care și România și R. Moldova, la standardele din ce în
ce mai scăzute ale activităților culturale. Se adaugă, la fel de important, și scăderea calității învățămîntului, a educației pe planul artelor, în învățămîntul primar și secundar îndeosebi.
Ultimul Barometru European pe teme culturale, realizat în 2013 și dezbătut, cel puțin de presa culturală occidentală, în cursul acestui an, spune mult despre situația actuală, într-o degradare simțitoare față de primul sondaj efectuat în 2007, cu predilecție în cazul țărilor din sudul Europei și în unele din fostele state comuniste, între care nominalizate cel mai des sînt România, Bulgaria și Ungaria.
Datele Barometrului atestă un declin vădit în participarea la activități de ordin cultural. Dacă în nordul Europei, 90% din cei intervievați în Suedia, 86% din Olanda și 82% din Danemarca au citit anul trecut cel puțin o carte, media în Uniunea Europeană situîndu-se la 68%, în România în această postură sînt doar 51%, iar în Grecia doar 50% dintre respondenți. Într-un index al participării la diverse activități culturale, conduc aceleași trei țări, cu rate între 43% Suedia și 34% Olanda, în timp ce în România și Ungaria se înregistrează doar 7%, urmate în descreștere de Portugalia și Cipru cu 6% și de Grecia, pe ultimul loc cu 5%.
Extrem de îngrijorător este faptul că principalul motiv al neangajării în activități culturale a devenit „lipsa de interes”, primul motiv în cinci din cele nouă activități enumerate de Barometru, România aflîndu-se printre statele cele mai afectate de acest sindrom, căruia i se adaugă și răspunsul, înregistrat acolo aproape exclusiv, că românii ar avea „o alegere limitată sau o calitate proastă” atunci cînd vine vorba de evenimentele culturale ale țării lor. Al doilea motiv al neparticipării la activități de ordin cultural ar fi „lipsa de timp”, iar în cazul României, Bulgariei și a Ungariei, ca și a unor țări afectate de criza economică (Grecia, Portugalia și Spania), faptul că, în ansamblu, cultura este „prea scumpă”.
De notat ar mai fi, într-un curent din ce în ce mai evident de modificare a comportamentelor pe plan cultural, locul pe care l-a căpătat Internetul. 53% din respondenți îl utilizează pentru citirea unui ziar, 44% pentru obținerea de informație culturală și 42% pentru a asculta radio și muzică.