Revista 22 rezumă în ediția electronică poziția președintului Fundației pentru Românii de Pretutindeni, Eugen Popescu, care a vorbit la Universitatea de vară de la Izvoru Mureșului despre politica statului român față de românii din afara granițelor. Opinia lui este că statul alocă de 30 de ori mai mulți bani pentru minoritățile din interiorul României decât pentru românii din jurul granițelor. Cele mai periclitate ar fi comunitățile din regiunea Odesa și din Valea Timocului. Comunitatea din sudul Basarabiei ar trebui privită ca având importanță strategică în perspectiva evoluţiilor geopolitice de pe teritoriul Ucrainei.
Dan Dungaciu, directorul Institutului de Studii Politice al Academiei Române, a acordat o declarație ziarului Adevărul despre intervenția umanitară pe care a lansat-o deja Rusia, mai devreme decât era de așteptat. Precipitarea s-ar explica, notează Adevărul, prin faptul că armata ucraineană a reușit să întrerupă legătura dintre Lugansk și Donețk, deci calea de aprovizionare a separatiștilor pro-ruși. Scopul rușilor este acum, crede Dungaciu, să câștige timp și să obțină negocieri, în care separatiștii să fie acceptați ca parteneri de dialog. Articolul din Adevărul se referă de asemenea la deteriorarea economiei ucrainene, al cărei produs intern brut se va cotracta în acest an cu 6%.
Presa din România preia prin intermediul Agenției Mediafax declarația secretarului general al NATO Anders Fogh Rasmussen: Vladimir Putin se ambiționează să preia controlul nu doar asupra Ucrainei, ci și asupra Transnistriei. Sunt reproduse in extenso în Adevărul cele spuse de Rasmussen la o conferință de presă comună cu premierul islandez. Șeful NATO a vorbit limpede despre rolul Rusiei în spatele conflictelor îngheţate şi de lungă durată din Transnistria, în estul ucrainean, în Abhazia şi din Osetia de Sud, în Georgia și, bineînțeles, recent în anexarea. „Rusia doreşte ca prin intermediul acestor conflicte de lungă durată să împiedice o integrare euro-atlantică mai puternică a acestor ţări” și „are ambiţia să stabilească o sfera de influenţă rusă în vecinătatea apropiată”, a mai spus Rasmussen citat de Adevărul.
Revista 22 publică și un interviu cu Corina Rebegea, șefa unui program de analiză a relațiilor dintre Statele Unite și România din cadrul Centrului de analiză a politicilor europene din Washington. Compartimentul a realizat un raport referitor la momentul în care se găsește acum România, un moment de cotitură atât din punct de vedere istoric, cât și geostrategic. Scopul analizei, explică pentru 22 Corina Rebegea, este să detecteze ce mai este de făcut în continuare, dat fiind că în România problema este lipsa de viziune pe termen ung. Raportul identifică trei paliere pe care trebuie concentrate eforturile: statul de drept, managementul societății și leadership-ul, adică selecția cadrelor.
Think tank-ul american consideră că asupra acestor domenii trebuie exercitată un fel de ”acupresură socială”, deci presiune bine țintită, miza fiind reducerea decalajului dintre România și alte state est-europene precum Polonia, Slovacia sau statele baltice. Corina Rebegea vorbește concret despre ce trebuie urmărit îndeaproape: integritatea în sistemul public, deci lupta anticorupție; bunurile confiscate de la cei dovediți corupți trebuie valorificate de către stat, iar sistemul de achiziții publice și atribuiri de contracte cu statul - bine supravegheat. Va trebui modernizat și modul de înregistrare a noilor partide politice, după cum finanțarea partidelor și transparența procesului de adoptare a legilor (sau ordonanțelor guvernamentale) reprezintă o altă linie de preocupări.