Preşedintele de la Kiev a declarat că forţele armate ale guvernului se pregătesc să se retragă din aşa numita „zonă tampon” de 30 de km de la linia de demarcație cu provinciile secesioniste Doneţk şi Luhansk. Vasile Botnaru a stat de vorba cu analistul politic Igor Boţan despre asemănările dintre actuala situaţie din estul Ucrainei şi cea din regiunea transnistreană.
Europa Liberă: Există sau nu similitudini între ceea ce se întâmplă la Doneţk şi Lugansk şi ceea ce s-a întâmplat cu mult timp în urmă şi continuă să se întâmple în zona răsăriteană a Republicii Moldova?
Igor Boţan: „Memorandumul de la Minsk, semnat la 19 septembrie, în linii mari ne aminteşte de Acordul de încetare a focului din iulie 1992…”
Europa Liberă: …semnat de Elţin...
Igor Boţan: „…semnat de Elţin şi de Mircea Snegur. Sunt, bineînţeles, un şir de lucruri care se deosebesc. Există şi diferenţe semnificative. La această întrunire de la Minsk au participat doar un împuternicit din partea Ucrainei, fostul preşedinte Kucima, şi ambasadorul Federaţiei Ruse în Ucraina.”
Europa Liberă: A cărui reprezentare a Kremlinului după aceea poate fi negată...
Igor Boţan: „Este adevărat şi experţii menţionează că această reprezentare la întrunirea de la Minsk arată că acest armistiţiu poate fi uşor încălcat, aşa cum s-a întâmplat cu cel de la 5 septembrie.”
Europa Liberă: Contează că administraţia de la Kiev, Poroşenko recunoaşte această nouă entitate autoproclamată sau noile entităţi, aşa cum Moldova, Chişinăul a fost nevoit să se împace cu constituirea nerecunoscutei republici nistrene.
Igor Boţan: „Este adevărat. Şi cred că Poroşenko a fost sfătuit să facă acest lucru. Cred că a fost sfătuit şi din afară, de către prietenii Ucrainei, dar şi din interior. Să nu uităm că încă în luna mai, Mihail Hodorkovski, de exemplu, care a vizitat Ucraina, le-a dat un sfat ucrainenilor să pună hotar pe linia de demarcare administrativă, pentru că Ucraina nu are şanse să obţină o victorie militară. Ulterior, ne amintim că în luna august unul dintre cei mai buni jurnalişti din Ucraina, Vitali Portnikov, practic, a reiterat ideea lui Mihail Hodorkovski, spunând că Ucraina nu are cum să învingă în acest război, iar scopul Federaţiei Ruse este să atragă Ucraina mai departe în conflict, pentru ca odată cu apropierea sezonului rece să impună şi mai strict tot felul de embargouri şi să reducă livrările de carburanţi către Ucraina, astfel împingând-o spre marginea unei prăpastii economice.”
Europa Liberă: Vitali Portnikov tocmai făcea trimitere la experienţa Moldovei, spunând că existenţa Transnistriei nu a împiedicat accederea spre Acordul de Asociere şi continuarea cursului european. Sugerând astfel că şi Ucraina şi-ar putea vedea de parcursul ei european, chiar cu această problemă sau cu aceste două mari probleme – Doneţkul şi Luganskul şi, bineînţeles, Crimeea.
Igor Boţan: „Există diferenţe majore între cazul Transnistriei şi cazul Donbasului. Totuşi, Republica Moldova, angajându-se în acel acord şi intrând în negocieri, care mi se par un fel de negocieri nonstop, are şi a avut speranţa că poate recupera Transnistria, fiindcă Transnistria este despărţită de Federaţia Rusă de către Ucraina. Acum când Ucraina este un aliat, sperăm de lungă durată, pentru Republica Moldova, deopotrivă cu Kievul, Chişinăul poate manevra şi poate elabora tot felul de abordări noi pentru a incorpora Transnistria în spaţiul constituţional moldovenesc. În cazul Ucrainei, cred că acest lucru deja este imposibil, nu ne putem imagina că Vladimir Putin va da înapoi, aşa cum nu va da înapoi nici în cazul Crimeii. Iar pentru ucraineni acesta este un motiv de consolidare a naţiunii ucrainene.”
Europa Liberă: Traducând comentariile politice în limbajul pe înţelesul tuturor, eu aş îndrăzni să spun următoarele: Poroşenko, de fapt, a acceptat amputarea Donbasului, ca această cangrenă să nu vină prin Malorosia. Este corect?
Igor Boţan: „Da, este corect. Şi este sugestia pe care a făcut-o în mai Hodorkovski şi în august Vitali Portnikov. Iar aceşti domni pot fi priviţi ca surse foarte credibile. Plus că am văzut atitudinea Occidentului faţă de acest conflict. Probabil, acesta va fi preţul pe care Ucraina va trebui să-l achite pentru a ieşi din acest impas care a fost creat cu bună ştiinţă anul trecut, cam prin vremea aceasta, când a fost convocat Ianukovici, o discuţie cu Putin de cinci ore, după care Ianukovici şi-a schimbat punctul de vedere asupra Acordului de Asociere.”
Europa Liberă: Comportamentul Tiraspolului este relevant în sensul acesta? Înţelege Tiraspolul mai bine ca altădată că se va afla în continuare între buzele menghinei?
Igor Boţan: „Eu cred că cei din Tiraspol înţeleg foarte bine, numai că ei nu au câmp de manevră. Să-l cităm pe Mihail Burla, şeful aşa-zisului legislativ de la Tiraspol, care spune că anual Federaţia Rusă achită Transnistriei pentru a menţine pe linia de plutire un miliard de dolari, transnistrenii nu achită pentru gaze, au alte facilităţi pe care i le pune la dispoziţie Federaţia Rusă.”
Europa Liberă: Deci, răul cu binele lui...
Igor Boţan: „Da. Numai că aici apar un şir de probleme. La 29 mai Federaţia Rusă a semnat împreună cu Belarusul şi Kazahstanul Acordul privind instituirea Uniunii Economice Euroasiatice, Putin a trebuit să cedeze Belarusului încă patru miliarde de dolari anual, la cele şase pe care Belarusul le câştiga de pe urma importului de ţiţei din Rusia la rafinăriile pe care le are şi liberul comerţ cu acestea. Deci, este un cadou foarte scump făcut de Putin pentru Lukaşenko.
Acum Federaţia Rusă va avea de întreţinut Transnistria, Belarusul, cu cele plus patru miliarde, în total zece miliarde de dolari pe an, Osetia, Donbasul, Crimeea, Abhazia. Toate aceste entităţi vor trebui menţinute pe linia de plutire. Deci, nu este cea mai bună situaţie în care a nimerit Federaţia Rusă şi poate că aceste cedări pe care le-a făcut Ucraina au sens. Și cred că merita să se meargă la acest pas, la această cedare pentru ca, aşa cum aţi spus şi dumneavoastră, să fie tăiată partea corpului afectată de cangrenă, pentru a salva corpul propriu-zis.”