Başcanul găgăuz se retrage din competiţia electorală

Mihail Formuzal

Unii analişti notează că retragerea lui Mihail Formuzal nu ar fi fost posibilă fără implicarea Kremlinului…

Bașcanul găgăuz Mihail Formuzal a anunţat că se retrage din cursa pentru alegerile parlamentare moldovene de la 30 noiembrie, la care participa pe listele blocului „Alegerea Moldovei - Uniunea Vamală". Formuzal a făcut anunţul duminică, la o zi după ce grănicerii ucraineni i-au interzis să intre pe teritoriul Ucrainei.

Vorbind astăzi la Comrat despre motivele pentru care s-a retras de pe lista blocului electoral „Alegerea Moldovei – Uniunea Vamală” başcanul autonomiei găgăuze Mihail Formuzal a negat speculaţiile apărute în unele instituţii media precum că ar putea candida pe lista Partidului Socialiştilor. Formuzal a dat asigurări că retragerea sa nu are vreo legătură cu recentul incident când nu a fost lăsat să intre pe teritoriul Ucrainei. Başcanul s-a declarat convins că în spatele interdicţiei de călătorie ar sta SIS şi că unele partide de la guvernare vor să-l discrediteze pe el personal, dar şi întreaga autonomie găgăuză inducându-i imaginea de regiune separatistă. El a menţionat că Partidul Regiunilor va participa în continuare la alegeri în cadrul blocului creat cu Partidul Social Democrat a lui Victor Şelin. Başcanul nu a exclus că ar putea reveni în cursa electorală, însă mai întâi va insista, în calitatea sa de membru al cabinetului de miniștri de la Chişinău, ca să fie deschise secţii de votare suplimentare pentru moldovenii stabiliţi în Rusia.

„Nu pot rămâne candidat pentru funcţia de deputat pentru că vreau să particip la şedinţele de Guvern şi să ridic întrebarea despre secţiile de votare. Nu pot să devin deputat pentru că trebuie să asigur stabilitate politică aici, în autonomia găgăuză.”

Mesaje similare au fost lansate şi la Chişinău de către partenerii de bloc ai formațiunii başcanului. Reprezentanţi ai Partidului Social Democrat au zis că unele forţe politice de la guvernare, dar şi din opoziţie vor să discrediteze blocul „Alegerea Moldovei – Uniunea Vamală” în care văd un rival electoral. Cele mai dure acuzaţii au fost aduse celui mai aprig promotor al integrării în uniunea vamală Partidului Socialiştilor, liderul căruia Igor Dodon se află zilele acestea la Moscova. Solicitat de Europa Liberă pentru o replică, iată ce a spus Igor Dodon:

Igor Dodon

„Noi ne bucurăm că şi alte partide din Republica Moldova promovează vectorul integrării în Uniunea Vamală. Cât priveşte atacurile, în această campanie socialiștii critică doar partidele de la guvernare. Referitor la alte partide, noi doar răspundem la unele aberaţii, inclusiv cele lansate de unele formaţiuni de centru-stânga.”

Unii analişti citaţi în presa autohtonă notează că retragerea başcanului Mihail Formuzal nu ar fi fost posibilă fără implicarea Kremlinului, care, susţinându-l masiv pe Igor Dodon, nu ar vrea dispersarea electoratului care optează pentru o apropiere mai mare de Rusia.

Alţi analişti, între care şi Anatol Ţăranu, înclină să creadă că, marcat de incidentul de la graniţa cu Ucraina, Mihai Formuzal a decis să se retragă, nevrând să-şi asume responsabilitatea pentru eşecul la alegeri a blocului din care face parte şi formaţiunea başcanului. Anatol Ţăranu:

Anatol Ţăranu

„Poate că Formuzal îşi dă seama că devine un politician marginal şi în această calitate ar putea doar să aducă prejudicii blocului electoral. Faptul că el se retrage mai degrabă vorbeşte despre înţelegerea a ceea ce înseamnă perspectiva electorală a acestui bloc. Înţelegând că vor avea de pierdut în campanie, Formuzal încearcă să evite responsabilitatea pentru acest eşec. Iar asta, din nou, confirmă că politicienii din Republica Moldova care fac parte din partidele de stânga, legate strâns de opţiunea eurasiatică, de fapt, nu prea au perspectivă şi nu sunt capabili să organizeze masele pentru a realiza un succes electoral de proporţii.”

Petru Bogatu notează într-un editorial că în situaţia lui Mihail Formuzal, ajuns în dizgrația autorităţilor de la Kiev, ar fi şi colegii lui de bloc, dar şi alţi politicieni pro-ruşi, între care Igor Dodon, Renato Usatâi, Grigore Petrenco şi alţii pe care editorialistul îi numeşte „partizani ai Kremlinului”.