Abia după al Doilea Război Mondial practica devenit răspândită, în Europa observatorii trimiși pentru monotorizarea alegerilor provenind de la două mari organizații: Consiliul Europei (care nu trebuie confundat cu Uniunea Europeană) și Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE). Moldova face parte din amândouă.
Completarea echipelor de observatori şi experţi internaţionali din partea Consiliului Europei şi a OSCE, care monitorizează alegerile din diferite ţări, se face pe principii de voluntariat şi, în consecinţă, eficienţa acestor misiuni de monitorizare depinde foarte mult de voinţa ţărilor membre şi de diponibilitatea lor de a plăti trimiterea unor observatori.
In mod ideal aceste echipe sunt compuse din experti legali si din oameni care au experienta unor asemenea misiuni. Oameni care, de preferinţă, au mai participat în acea regiune geografică sau chiar şi în acea ţară în alegeri şi al căror cuvânt, la sfarşitul evaluării, atunci când se prezintă un raport şi anumite concluzii, a căror cuvânt poate avea o anumită greutate.
Aceste misiuni nu au ca scop doar verificarea bunei desfășurări în ziua alegerilor. Munca lor în general e împărţită în trei etape: un grup vine înainte de alegeri, uneori chiar cu mai multe săptămâni, şi aceşti experţi şi observatori verifică de exemplu legislaţia electorală, verifică listele de candidaţi, situaţia presei, climatul politic – dacă se fac presiuni sau nu, dacă populaţia e bine informată; urmează etapa cea mai spectaculoasă, a alegerilor propriu-zise, când sunt urmărite desfăşurarea procedurii de votare şi numărarea voturilor; în a treia etapa, după alegeri, observatorii internaţionali mai rămân un timp pentru a vedea ce se întâmplă cu eventualele contestaţii. Concluziile unei misiuni internaționale care ar urmări doar ziua alegerilor nu ar avea, automat, nici o valoare.
Totodată, concluziile diferitor echipe de observatori se contrazic adesea între ele, mai ales atunci cînd în joc sunt anumite interese politice. La întrebarea în ce masură obiecţiile observatorilor internaționali pot fi considerate obiective, răspunsul este că nu există nici o garanţie şi s-a întîmplat ca unii membri ai unor asemenea comisii să fie suspecţi.
Sau, poate numai din bunăvoinţă au putut să spună că da, alegerile nu au fost corecte, dar că regimul trebuie încurajat, pentru că e pe calea unei democratizări. Posibilităţile sunt nesfârşite şi trebuie o întreagă artă pentru a descifra acele concluzii care spun că, deşi s-au înregistrat neregularităţi izolate, în ansamblu alegerile au fost corecte. Ca o încurajare, desigur asta nu apare textual, dar pot fi comise greşeli politice din bunăvoinţă.
Din păcate aceste organizaţii nu au nici o putere de constrângere, aşa încât rezultatele monitorizării pot fi ignorate.
In acelaşi timp, o critică foarte serioasă poate afecta într-un anume fel legitimitatea unor alegeri, dar asta depinde de gradul de democratizare a ţării respective.
-----------------
Okvb ALLA
Scrutinul parlamentar din 30 noiembrie va fi urmarit de o echipa impunatoare de observatori, dar nimeni nu dispune deocamdata de date exacte privind numarul acestora.
Unele organizaţii internaţionale şi naţionale au anunţat posibila acreditare a câtorva sute de persoane. Experţii observă că entităţile de monitorizare care în scrutinele precedente au dat dovadă de mai multă exigență şi au acreditat observatori cu ochiul ager şi mai bine antrenat au delegat pentru aceste alegeri un număr mai mic de observatori. Tocmai astfel a procedat de exemplu, Oficiul OSCE pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului, cea mai importantă misiune europeană de monitorizare a alegerilor, care şi-a redus, ce-i drept nesemnificativ, numărul de observatori, inclusiv a celor care monitorizează întreaga campanie electorală nu doar ziua alegerilor.
Secretarul CEC Andrei Volentir, considera ca asta probeaza un credit de încredere acordat instituţiilor democratice din Moldova mai curând, decât de lipsă de interes a comunităţii internaţionale pentru scrutinul parlamentar din Moldova, mai cu seamă în actualul context regional.
Andrei Volentir: „Cu cât cifra totală de observatori din partea OSCE este mai mică cu atât gradul de încredere pentru reformele democratice în ţara respectivă este mai mare. La alegerile precedente, din 2010, 262 de observatori au fost acreditaţi. Observăm că în acest an cifra a coborât la 200. S-ar putea însă să vină mai mulţi, iar numărul acesta cred că denotă interesul general în contextul evenimentelor geopolitice ce au loc în această zonă, situaţia din Ucraina.”
Deşi observatorii OSCE de regulă îşi încuie în serviete observaţiile şi abia ulterior trag concluzii generale de felul „neregulile depistate nu au fost în măsură să influenţeze rezultatele alegerilor”, verdictul acestei misiuni de observatori oferă un soi de legitimitate unor alegerilor, cel puţin pentru comunitatea internaţională. Spre deosebire de observatorii externi, cei naţionali au şi rolul de alegători, prin urmare sunt în drept nu doar să observe alegerile, ci şi să sesizeze organele electorale sau cele de drept dacă depistează anumite încălcări. Tocmai din acest motiv şi în acest scrutin parlamentar Asociaţiei Promo-lex, considerată un fel de monopolist pe plan naţional la capitolul monitorizarea alegerilor, va avea un număr record de observatori care se ridică la peste 2 mii, spune directorul programului de monitorizare Pavel Postică:
„Am înregistrat un număr destul de mare de observatori pentru că noi credem că rolul principal al observatorilor este prevenirea anumitor fraude electorale sau încălcări şi potenţiale tentative de fraude din partea anumitor actori în procesul electoral. doar prezenţa fizică a unui observator minimalizează posibilitatea doritorilor de a face anumite nereguli.”
Acest scrutin parlamentar s-ar putea să fie ultimul în care şi concurenţii electorali îşi pot delega observatori. CEC, care vede o incompatibilitate de principiu a relaţiei concurent electoral-observator, vrea să obţină modificarea legislaţiei astfel încât concurenţilor să-şi poate numi în continuare reprezentanţi cu drept de vot consultativ la fiecare organ electoral, nu şi observatori, care în opinia experţilor CEC trebuie să fie total apolitici.