După ce au monitorizat cum au fost îndeplinite promisiunile electorale pentru educaţie, sănătate şi economie, făcute de partidele guvernării în parlamentarele din 2010, experţii Asociaţiei ADEPT şi-au îndreptat atentia spre domeniul justiţiei şi combaterei corupţiei. Constatarea analiştilor a fost că în pofida unor promisiuni generoase de reformare a acestor domenii, schimbările realizate au fost mai mult tehnice şi vizibile, în mare parte, doar „pe hârtie”.
Combaterea corupţiei a fost în capul listei de promisiuni lansate de toate partidele din coaliţia de guvernare, dar în mod tranşant şi-a asumat acest obiectiv Partidul Liberal, trecut în opoziţie în aprilie 2013, şi Partidul Liberal Democrat.
Cu o bifă pozitivă, însemnând onorarea angajamentului, experţii Asociaţiei ADEPT au marcat următoarele promisiuni: reducerea imunităţii judecătorilor, ajustarea Codului Penal la standarde europene, creşterea pedepselor pentru luarea şi darea de mită, crearea Comisiei Naţionale de Integritate, instituţie responsabilă de verificarea averilor ce aparţin demnitarilor etc.
Mariana Kalughin
Însă, constată experta Mariana Kalughin, aceste schimbări au fost realizate de partidele aflate la guvernare pe final de mandat, prin urmare efectele reformei se vor simţi mai târziu. O altă observaţie a Marianei Kalughin este că guvernanţii s-au grăbit să creeze doar de ochii lumii instituţii care să combată corupţia, în realitate acestea fiind neputiincioase când vine vorba de pedepsirea funcţionarilor corupţi.
Cel mai elocvent exemplu este modul în care funcţionează Comisia Naţională de Integritate, crede experta: „Comisia Naţională de Integritate, de facto, a început să fie funcţională din 2013, deşi acest lucru trebuia să se întâmple, practic, în februarie-martie 2012. Nemaivorbind de faptul că cadrul legal naţional nu este unul potrivit, care ar putea să permită ca CNI să-şi valorifice tot potenţialul pe care îl are.”
Mariana Kalughin a sintetizat şi promisiunile trecute în umbră de partidele aflate la guvernare în ceea ce priveşte combaterea corupţiei. Acestea se referă la ridicarea imunităţii pentru deputaţi şi adoptarea unei noi Constituţii, prin care s-ar modifica modul de numire a Procurorului General. În prezent, procurorul şef este numit de Parlament, iar ONG-urile din domeniu insistă pe numirea acestuia de către preşedintele ţării, la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor. Astfel, cred experţii, şeful Procuraturii Generale va fi mai puţin influenţat politic.
Reformarea justiţiei este un alt domeniu asumat de partidele politice aflate la guvernare, însă formulat ca promisiune electorală doar de Partidul Liberal. Experta Mariana Kalughin a notat că această promisiune a fost îndeplinită „satisfăcător”, fiind adoptată şi o Strategie de reformare a sectorului, pentru anii 2011-2016. Totuşi, experta ADEPT observă un dezechilibru în măsurile luate de autorităţi în acest domeniu. Bunăoară, în timp ce salariile judecătorilor au fost dublate, Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor va intra în vigoare abia după 1 ianuarie 2015: „În momentul în care vrei să intervii masiv într-un domeniu, odată, de exemplu, cu creşterea salarizării, iar salariile au fost majorate esenţial pentru judecători, neapărat trebuie să ai grijă ca să fie mecansimele de responsabilizare cît mai eficiente. Pentru că altfel, ar putea acest lucru să aducă doar la o creştere, de exemplu, a valorii mitei.”
Domeniul justiţiei se regăseşte şi în lista de priorităţi asumate de Republica Moldova în faţa partenerilor europeni. Iată de ce justiţia a beneficiat de un suport considerabil din partea Uniunii Europene, pentru reformarea acesteia fiind promise 60 de milioane de euro. Până în prezent, Republica Moldova a primit două tranşe din această suma. Prima tranşă, de 15 milioane în decembrie 2013 şi cea de-a doua, puţin peste 13 milioane, în septembrie anul acesta. În ceea ce priveşte cea de-a doua tranşă, Republica Moldova a fost sancţionată de Uniunea Europeană cu 1,2 milioane de euro pentru că nu a reuşit, între altele, să combată eficient corupţia din sistemul judiciar şi pentru că este amânat procesul de reformare a Procuraturii.