Politica de vecinătate a Europei nu mai fusese revizuită din 2011, cum a spus-o astăzi șefa diplomației europene Federica Mogherini. Intre timp, crize majore au afectat mai toate cele 10 țări acoperite de această politică a UE.
Primăvara arabă a modificat peisajul politic din jurul Mării Mediterane, ducând la căderea majorității regimurilor anterioare, dar creând și o nouă instabilitate politică, cum e cea din Siria și Irak, cu apariția Statului Islamic, sau cea din Libia.
La fel, criza din Ucraina și intrarea Armeniei în Uniunea Vamală cu Rusia au săpat din interior Parteneriatul Estic cu țările ex-sovietice, golindu-l de substanță.
De aceea, Uniunea Europeană trebuia în mod obiectiv să propună o revizuire a Politicii Vecinătății. Ceea ce surprinde însă în documentul propus astăzi spre discuție capitalelor din UE de către șefa diplomației europene Federica Mogherini este lărgirea ariei de interes a Uniunii și la "vecinii vecinilor".
Federica Mogherini a explicat asta prin nevoia de a lua în seamă probleme și îngrijorările statelor de pe malul sudic al Mării MEditerane. Acestea, în special Libia, sunt confruntate, pe lângă instabilitatea lor politică cronică, cu un val de refugiați proveniți în bună parte din Africa neagră, sub-Sahariană. De aceea, îngrijorările și problemele acelor țări de tranzit pentru refugiații ilegali trebuie avute în seamă de Bruxelles și statele membre in UE.
De aici, nevoia de a lua in calcul si "vecinii vecinilor”. In realitate, majoritatea comentatorilor privesc spre Ucraina. Odată cu impunerea unor sancțiuni, Uniunea Europeană și-a epuizat pentru moment mijloacele de presiune asupra Rusiei. Multe capitale sunt de părere că sancțiunile actuale sunt suficiente și ar dori ameliorarea relațiilor cu Moscova. Printre țările care nu ar fi de acord cu o înăsprime a sacțiunilor se numără Slovacia, Ungaria, Grecia și Ciprul în estul Uniunii, dar și Italia și chiar și Germania in vest. Premierul italian Matteo Renzi este de altfel așteptat joi la Moscova.
Fosta sa ministră de externe Federica Mogherini, care înainte de a fi numită prin eforturiloe lui Renzi în fruntea diplomației UE era bănuită că ar putea avea o atitudine mult prea împăciuitoristă vizavi de Moscova, este coordonatoarea documentului de discuție propius astăzi în legătură cu posibila nouă politică europeană a vecinătății și cu luarea în considerare a intereselor "vecinilor vecinilor”.
Nu e prima oară că Federica Mogherini pregătește un asemenea proiect care propune ameliorarea relațiilor cu Rusia în ciuda situației din Ucraina. Un document similar, o schiță de dezbatere, fusese trimis capitalelor cu puțin timp înainte ca forțele pro-ruse din Ucraina să bombardeze portul Mariupol, care le-ar asigura separatiștilor continuitatea teritorială între Donbass și Crimeea.
Schița de dezbatere a fost la vremea respectivă respinsă de mai mulți miniștri de externe din țările Uniunii Europene.
În același timp, documentul sugerează și posibilitatea ca UE să joace un rol mai larg în rezolvarea așa-numitelor conflicte înghețate, cum e cel din Transnistria, dar și din regiunile separatiste Osetia de Sud și Abhazia din Georgia. Și, în același timp, e menționat faptul că succesiunea de crize politice din est, “de la cea din Georgia in 2008 până la actualul conflict din Ucraina, au avut ca sursă și implicarea din ce în ce mai mare a Rusiei”.
Asta, spune proiectul “a dus la exacerbarea divergențelor între UE și Rusia”.
Uniunea se află așadar într-un soi de echilibristică între dorința de a-și păstra standardele democratice în atitudinea sa vizavi de Rusia, pe de o parte, și necesitatea asigurării independenței sale energetice și evitarea lărgirii focarelor de instabilitate la frontiere, lucru pentru care o cooperare cu Rusia pare pentru moment indispensabilă.
De aici - necesitatea unei asemenea propuneri de revizuire a ceea ce a însemnat proiectul de politică a vecinătății și menajarea intereselor "vecinilor vecinilor”, în cazul de față interesele Rusiei.
Cu toate astea, există limite precise de respectat vizavi de Rusia, mai ales in contextul implicării acesteia în conflictul ucrainean, astfel încât tot astăzi președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker a precizat, după o întâlnire cu cancelara Germaniei Angela Merkel, că deocamdată nu sunt întrunite condițiile pentru a avea anul acesta o întâlnire la vârf Rusia - UE, altfel zis: dacă nimic nu se va schimba în atitudinea Kremlinului, anul va trece fără o întâlnire oficială cu Putin.