Ca în fiecare an, Europa Liberă vă propune un program muzical special cu ocazia Sărbătorilor de Paști.
Patimile lui Cristos și Învierea au fost evocate în slujbele Bisericii începînd din secolul al IV-lea și tradiția s-a perpetuat peste veacuri pînă în zilele noastre. Biserica răsăriteană, ortodoxă, a perpetuat un stil hieratic, pe urmele celui bizantin, dominant pînă tîrziu în secolul al XIX-lea, în lumea balcanică și slavă. Vă propunem cîteva mostre muzicale, începînd cu două interpretate de Corul Kontakion, dirijat de Mihail Diaconescu.
Și de pe același disc compact, unul din cele mai expresive în redarea muzicii bizantine, o piesă de Theodoros Phokeos. Corul Kontakion pe un disc Philips intitulat „Misterele cîntului bizantin”. Și continuăm cu aceleași voci expresive și un fragment din Oratoriul de Paști, de inspirație vădit bizantină, compus de Paul Constantinescu.
Vocea Bisericii Ruse a fost cea care a dominat în ultimele secole - și pe alocuri mai domină pînă astăzi - în spațiul slav și al slavilor balcanici. O voce adesea gravă, identificată cu aceea a marilor bași ruși, ce dau o culoare aparte muzicii pascale. Am ales o asemenea voce de pe un disc intitulat „Calvarul Rus”, înregistrat la St. Petersburg, cu Corul de bărbați al Institutului Vaalam de cultură a cîntului.
Nu știu cîți dintre Dvs. au avut ocazia de a asculta muzica liturgică de Paște armeană. În anul în care armenii comemorează centenarul genocidului la care au fost supuși la începutul secolului XX, o piesă, Ezkristos, în interpretarea lui Gousan Aljanian, Cantor al Patriarhiei armene de la Ierusalim, o voce de tenor deosebit de expresivă.
Și dincolo de biserică? - ar putea întreba cineva. Lucrarea, poate, cea mai semnificativă în muzica estului european i se datorează lui Nikolai Rimsky-Korsakov. Svetlîi Prazdnik (Sărbătoarea luminoasă).
Cunoscută în Occident ca Uvertura Marele Paște Rus, compusă în 1888, dedicată memoriei altor doi mari compozitori Mussorgsky și Borodin, este considerată o frescă simfonică redînd în mod strălucit ambianța unei slujbe de Paști într-o mare catedrală rusă, „plină de oameni din toate straturile – scria compozitorul - și cu mai mulți preoți oficiind slujba”.
Uvertura se bazează pe teme din Obihod, o colecție de imnuri ale Bisericii Ortodoxe, la origine compuse în mînăstirea Volokolamsk, în jurul anului 1575. Alegerea motivelor muzicale, controversată, l-ar fi ofensat pe Țaul Alexandru al III-lea, care a interzis ca uvertura să fie cîntată în prezența lui.
Cum își amintea Rimsky-Korsakov, muzica reflecta însă ceea ce auzise în copilărie, de la mînăstirea din apropierea orașului natal Tikvin, unde după iarnă, Paștele aducea cu el o explozie de sărbători colorate și luminoase. „Această parte legendară și păgînă a sărbătorii, această tranziție de la seara întunecată și misterioasă a Sîmbetei Pasiunii la sărbătoarea neînfrînată, veselă, păgîno-religioasă a Duminicii de Paști, am ținut să o reproduc în uvertura mea”.
Finalul Uverturii de Paști a lui Rimsky-Korsakov în interpretarea strălucită a Filarmonicii Regale din Londra condusă de un celebru dirijor de origine rusă Artur Rodzinski.
De la microfonul Europei Libere, încă odată Sărbători Fericite tuturor!