În aceste zile se-mplinesc 70 de ani de la terminarea celui de-al II-lea Război Mondial. Pe data de 8 mai 1945, amiralul Karl Dönitz (1891-1980), succesorul lui Adolf Hitler în fruntea celui de-al III-lea Reich, a semnat documentul de capitulare necondiţionată a Germaniei naziste.
Dönitz l-a înlocuit pe Hitler, după ce acesta s-a sinucis pe data de 30 aprilie 1945. A făcut parte din lotul celor 24 de înalţi demnitari ai regimului nazist, condamnat, în 1946, de către Tribnalul Internaţional de la Nürnberg, la 10 ani de închisoare. După ispăşirea pedepsei a fost eliberat din detenţie, pe data de 1 octombrie 1956. Dönitz a încercat să acrediteze ideea că Wehrmacht-ul (adică armata) nu ar fi fost implicată în crimele comise împotriva populaţiei civile din teritoriile ocupate. La impunerea mitului armatei nepătate au contribuit şi alţi foşti militari care au susţinut că doar trupele SS ar fi fost vinovate de comiterea unor atrocităţi.
Festivităţile dedicate terminării războiului au început la Berlin pe data de 2 mai, marcîndu-se astfel cucerirea capitalei Reich-ului de către trupele sovietice. Parlamentul local al land-ului Berlin a evocat, într-o şedinţă extraordinară, distrugerile provocate de un război care a costat vieţile a peste 60 de milioane de oameni. În lagărele de concentrare peste șase milioane de persoane au devenit victime ale politicii rasiste a regimului hitlerist.
Primarul guvernator al land-lui, Michael Müller, s-a referit la istoria zbuciumată a Berlinului care astăzi a devenit un oraş multicultural. „Să nu uităm niciodată ceea ce s-a întîmplat”, a spus el, „să ne asumăm responsabilitatea şi să contribuim la impunerea unei lumi mai bune, mai drepte, dominată de pace”. În alocuţiunea sa, el a lansat şi un apel către locuitori, cerîndu-le să-i primească pe refugiaţi care cer azil în Germania. Dacă Germania nu ar fi fost eliberată de naţional-socialism, Berlinul niciodată nu ar fi devenit un oraş liberal, multicultural şi deschis, a precizat Müller.
Referindu-se la cele șapte decenii de pace care s-au scurs de la terminarea războiului, şefa guvernului federal, Angela Merkel, a respins tendinţele de minimalizare ale istoriei recente. Sub „istorie nu se poate trage o linie”, a spus ea într-un mesaj video. Germanilor le revine o responsabilitate specială, a mai spus cancelara. Ei trebuie să se raporteze cu „sensibilitate” la ceea ce au provocat în timpul nazismului. În continuare, ea a explicat şi de ce se va deplasa la Moscova, o zi după festivităţile care se vor desfăşura acolo pe data de 9 mai:
Your browser doesn’t support HTML5
„Un moment foarte important pentru mine va fi ziua de 10 mai cînd mă voi duce-n Rusia. În prezent există disensiuni adînci cu Rusia – mai ales în ceea ce priveşte derularea evenimentelor din Ucraina. Şi totuşi, este important pentru mine, să depun împreună cu preşedintele Rusiei o coroană la Monumentul soldatului necunoscut, să comemorez milioanele de victime - pentru moartea cărora responsabilitatea revine Germaniei.”
Cu prilejul aniversării, la Berlin se desfăşoară pînă vineri, nenumărate simpozioane, expoziţii în aer liber – cum ar fi cea în faţa Porţii Brandenburg a artistului mexican, Gustavo Aceves, spectacole de teatru, prezentări de filme istorice şi întîlniri cu martori ai evenimentelor de acum 70 de ani.
Într-un amplu catalog, intitulat „Primăvara la Berlin. Mai `45. Sfîrşitul războiului” („Frühling in Belin. Mai `45. Kriegsende”), cu texte explicativa şi numeroase fotografii istorice, sunt documentate momentele ce au urmat după capitulare, aşa numita „oră 0”: Ocuparea oraşului, cu un centru demolat în proporţie de 90%, împărţirea Berlinului în cele patru sectoare, administrate de aliaţi (sovietici, americani, britanici şi francezi), normalizarea treptată şi începerea reconstrucţiei.
P.S. Vineri, pe data de 8 mai, Bundestag-ul – Parlamentul federal – va dedica zilei eliberării Gemaniei de sub nazism o întrunire specială.