Avocatul poporului Mihail Cotorobai a vorbit într-un interviu pentru Europa Liberă despre respectarea drepturilor omului şi limitările de natură obiectivă. Pot reprezentanții statului să se scuze că nu sunt în stare să asigure libertățile şi drepturile fundamentale invocând astfel de cauze? Asigurarea liberaților fundamentale este apanajul statului sau depinde şi de felul în care se manifestă colectivitatea? Valentina Basiul a încercat să afle răspunsuri la aceste şi alte întrebări în cadrul rubricii noastre săptămânale Dreptul tău.
La trei luni de la numirea sa în funcție, ombudsmanul Mihail Cotorobai spune că a întâlnit situații când tocmai instituțiile statului nu au asigurat respectarea drepturilor fundamentale. Nici autoritățile publice nu se complică foarte mult atunci când au de intervenit în situații ce vizează obligația lor de a garanta drepturile şi libertățile.
Una dintre sesizările avocatului poporului se referă la două cazuri în care mașina salvării a venit fără oxigen la locul accidentului, cauzând astfel, spune Mihail Cotorobai, decesul a doi minori. După un răspuns formal primit de la Serviciul de urgență, avocatul poporului a spus că a cerut Ministerului Sănătății acțiuni concrete pentru ca astfel de tragedii să nu mai aibă loc, „pentru motiv absolut absurd”.
Ombudsmanul a readus în discuție şi asigurarea cu rampe de acces şi altă infrastructură specială pentru persoanele în scaun rulant. Pe de o parte, Republica Moldova a semnat şi şi-a asumat în urmă cu cinci ani să respecte Convenția ONU cu privire la drepturile persoanelor cu dizabilități, pe de altă parte, sunt cazuri când sunt date în exploatare imobile fără aceste necesități, chiar dacă aceste au fost proiectate.
„În aşa cazuri există răspundere contravențională, care, după mine, trebuie să fie aplicată mai des. Respectarea şi protecția drepturilor şi libertăților fundamentale este obligațiunea statului. Dar sigur că depinde şi de conștientizarea colectivității că printre noi se află şi alţi oameni care îşi au drepturile lor şi drepturile lor sunt fix egale ca şi ale noastre. Depinde şi de noi toţi, cei din jur, dar sigur că obligativitatea statului este mai mare, el trebuie să asigure condițiile respective pentru realizarea acestor drepturi”.
În opinia lui Mihail Cotorobai, mulți cetățeni trebuie învățați să-şi cunoască drepturile, îndeosebi în mediul rural, acolo unde, zice el, nu doar că nu ştiu noțiuni elementare, dar nici ştiu cui să se adreseze în caz de necesitate. Celor care au bătut diverse praguri în căutarea dreptății, fie că e vorba de acces limitat la servicii de sănătate, educație sau protecție socială, dar au renunțat din cauza birocrației sau din alte motive, ombudsmanul le sugerează să nu uite de instituția avocatului poporului, care are într-un fel şi rolul de supervizor în materie de respectare a drepturilor omului.
„Cred că este cazul să scrie cerere, să se adreseze cu petiție la avocatul poporului. Avocatul poporului dacă depistează încălcările drepturilor fundamentale: drepturile la muncă, la educație, la sănătate, reacționează respectiv, formulează încălcările care au fost depistate, le adresează organelor responsabile de aceste drepturi, cu indicarea concretă a încălcărilor şi a măsurilor ce trebuie să întreprindă pentru a elimina aceste încălcări. Dacă organele respective nu au reacționat la opinia, la recomandarea avocatului poporului, avocatul poporului este în drept să adreseze aceeași opinie, dar mai detaliată şi mai motivată, ministerului de resort sau mai bine zis organului ierarhic superior şi imediat este în drept, şi în principiu obligat, să sesizeze opinia publică”
Mihail Cotorobai mai spune că, potrivit legii avocatului poporului, adoptată în 2014, rolul ombudsmanului nu se rezumă doar la soluționarea încălcărilor dreptului omului, dar şi pune accent pe prevenire şi promovarea drepturilor omului.