România și libertatea presei în Europa, în optica CPJ

Comitetul pentru Protecția Jurnaliștilor (CPJ), care de-a lungul istoriei sale și-a îndreptat atenția asupra situației presei în toate regimurile autoritare de pe planetă, a prezentat astăzi în Bruxelles un raport despre măsurile de îngrădire a presei în cele 28 de țări ale Uniunii Europene și în cele 5 țări candidate, printre care Turcia.

E primul raport de acest tip despre țările europene și funcționarea presei. Așa cum se putea anticipa, Turcia și Ungaria sunt țările cele mai criticate pentru felul în care îngrădesc libertatea presei, dar CPJ nu se oprește acolo, ci analizează și amenințările vagi, legile restrictive care, chiar dacă nu sunt aplicate, continuă să plutească asupra activității jurnaliștilor.

România, deși poate părea paradoxal, o duce mai bine decât alte țări membre. România nu are, de pildă, o lege care pedepsește „defăimarea”. In schimb, 23 de țări membre UE au legi care pedepsesc „defăimarea”, iar 20 din ele prevăd chiar pedepse cu închisoarea pentru defăimarea în presă. Doar în cinci țări „defăimarea” nu mai există ca delict penal: Cipru, Estonia, Irlanda, Marea Britanie și România. La fel, 19 țări UE pedepsesc (teoretic) și astăzi blasfemia.

In Slovacia - pedeapsa pentru „defăimare” poate urca la 8 ani închisoare, dar chiar și în Italia un jurnalist poate căpăta 6 ani pentru același delict de „defăimare”.

In lumina actualelor tendințe îngrijorătoare de derivă naționalistă în întreaga Europă, faptul că majoritatea țărilor au legi care potențial pot restrânge libertatea presei merita un semnal de alarmă.

In sfârșit, să mai spunem că, deși vorbim despre Europa, tendința este, în multe țări, spre o restrângere a libertății presei. E revelator astfel că în România președintele PSD, Liviu Dragnea, a depus la Parlament un proiect de lege privind „defăimarea socială”, el numind asta o „lege a toleranței”.

E important ca „România să nu fie o țară divizată și să nu promovăm ura”, a spus Dragnea, președintele PSD.

Pentru autocrați, dintotdeauna, păstrarea coeziunii sociale a fost cel mai bun pretext pentru impunerea cenzurii, un lucru pe care actualul raport al Comitetului pentru Protecția Jurnaliștilor îl subliniază cu tărie.