Țările din NATO sunt pe cale de a-și spori prezența militară de-a lungul frontierelor cu Rusia și de a pune la punct o structură de comandă integrată, unitară, a acestora.
E vorba în primul rând de plasarea unor batalioane sub o comandă unică în Polonia și în țările baltice. NATO va deschide în Polonia, până la sfârşitul acestui an, un nou centru de expertiză şi pregătire pentru activităţi de spionaj şi antiterorism, în contextul tensiunilor intensificate dintre Rusia şi alianţa militară vestică.
Aproximativ 40 până la 70 de soldaţi NATO vor fi amplasaţi la noul centru, numit NATO Counter Intelligence Center of Excellence în oraşul Cracovia.
Polonia şi Slovacia au semnat un memorandum de înţelegere privind înfiinţarea noului centru NATO la sfârşitul lunii septembrie. Conform memorandumului, un total de 10 state NATO vor fi implicate în acest efort.
NATO şi-a deschis de asemenea centre de comandă în România, Bulgaria, Estonia, Lituania şi Letonia.
In paralel, efectivele Forţei NATO de reacţie rapidă se vor dubla, ajungând la nivelul de 40.000 de militari, iar structura de răspuns ultrarapid ("Spearhead Force") va putea gestiona în cel mult 48 de ore orice ameninţare.
Măsurile vor fi discutate în detaliu la summitul NATO de la București.
Moscova nu a lansat până acum o amenințare directă la adresa țărilor baltice, unde trăiesc importante minorități rusofone, în schimb Rusia și-a sporit masiv prezența militară în enclava Kaliningrad, prinsă între Lituania și Polonia.
NATO, care asigură protecția aeriană a țărilor baltice, a interceptat anul trecut peste 400 de avioane militare rusești care testau capacitatea de reacție rapidă a Alianței, un număr de incidente dublu față de anul precedent, 2013.
Va mai fi discutată la București și situația din Ucraina, țară care, în mod oficial, ar dori să poată obțină statutul de candidat la NATO. Evident, pentru Ucraina o ipotetică aderare la NATO ar însemna garanția securității și a integrității teritoriului său. Carta fundamentală a NATO prevede apărarea oricărui membru amenințat, altfel zis un atac împotriva unuia din membrii NATO e considerat un atac împotriva tuturor.
NATO a invocat o singură dată articolul 5, care prevede acest lucru, și anume imediat după atacurile din New York din 2001. Mai recent, Turcia a cerut ajutorul pentru protejarea frontierei sale cu Siria de atacuri din această țară.
In schimb, pentru apărarea unei țări care nu e membru în Alianță, cum e Ucraina, NATO ar trebui să obțină un mandat din partea Națiunilor Unite.
NATO își sporește prezența militară de-a lungul granițelor cu Rusia
Tancuri T-72 și Stryker, în timpul exercițiilor militare ale NATO „Brave Warrior 2015” din Ungaria, 25 octombrie 2015
E vorba în primul rând de plasarea unor batalioane sub o comandă unică în Polonia și în țările baltice.