În România, majoritatea pușcăriașilor aflați după gratii din pricina unor acte de corupție, nu și-au pierdut întru totul puterea și influența pe care o aveau în libertate. Oameni de afaceri, politicieni sau birocrați trimiși la închisoare după lungi procese, reușesc, în detenție fiind, să convingă profesori universitari cu oarecare notorietate să le gireze așa numitele „lucrări științifice” pe care le fac pe bandă rulantă pentru a-și scurta perioada pentru care au fost condamnați. Potrivit legii, fiecare carte scrisă și publicată de un deținut îi scurtează acestuia pedeapsa cu 30 de zile (Legea nr. 254/2013 Art. 96, Al. 1).
Your browser doesn’t support HTML5
Corespondenţa zilei de la Bucureşti
De exemplu, fondatorul Antenelor, Dan Voiculescu, a scris 10 cărți într-un an și trei luni, iar pentru șapte dintre ele a primit recomandări chiar de la Dumitru Miron, decanul Facultății de Relații Economice din cadrul Academiei de Studii Economice (ASE). Nu e de mirare că, Voiculescu este atât de harnic, fiindcă are de ispășit 10 ani și speră că reducerea va veni atât datorită vârstei, împlinește anul acesta 70 de ani, dar și grație efortului depus. Surse din ASE susțin că lucrările publicate de fostul profesor Voiculescu ar fi fost concepute și redactate de anumiți asistenți și conferențiari aflați în relații strânse cu acesta. Ar fi, de altfel, aproape imposibil, chiar și pentru un profesor universitar, să scrie o carte la fiecare două luni, nu doar în condiții de detenție, dar chiar având acces la cele mai bune biblioteci fizice sau virtuale.
Cu ajutorul producției sale științifice, Dan Voiculescu și-a redus deja pedeapsa cu aproape un an, fiind girat de la vârful unei instituții academice de prestigiu din România. La fel ca fostul mogul, sunt mulți alți politicieni, oameni din zona fotbalului sau afaceriști. Spre exemplu, directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române, Dan Dungaciu, a girat trei volume scrise de Teodor Bogdan Nicola, condamnat la doi ani și jumătate fiindcă a plătit 10.000 de euro unor funcționari de la primărie pentru ca aceștia să-i ofere un Plan Urbanistic Zonal (PUZ).
Fostul procuror militar Dan Voinea, profesor universitar, i-a redactat recomandări pentru patru din cele cinci cărți scrise de fostul senator Cătălin Voicu, cel care a pus la punct un sistem de legătură între magistrați și politică prin care unii îi spălau pe ceilalți, contra unor sume de bani, dar nu numai. Fostul procuror susține că nu el i-a scris cărțile senatorului din închisoare și că lucrările acestuia sunt bune, de aceea meritau recomandate.
Profesorul Paul Dobrescu, odinioară propagandistul fostului președinte Ion Iliescu, care are o catedră la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA) i-a coordonat lucrările lui Adrian Năstase, fostul premier român din perioada 2000-2004, pe vremea când acesta s-a aflat la închisoare.
Ion Marin, odinioară redactor șef al Scânteii, cotidianul Partidului Comunist Român, azi decan al Facultății de Jurnalism de la Hyperion, a fost, în schimb coordonatorul cărților scrise de Dan Diaconescu, proprietarul OTV, și de Sorin Roșca Stănescu, fost director al ziarului Ziua.
Lista dată publicității de ministerul Justiției, cu titlurile lucrărilor publicate și numele profesorilor care le-au girat este lungă și scoate în evidență rețeaua activă pe care se pot baza persoanele importante aflate la închisoare. Pentru ei, penitenciarul nu este un loc de ispășire a pedepsei și de „disciplinare” în sensul folosit de filosoful Michel Foucault (Michel Foucault, A supraveghea, a pedepsii. Nașterea închisorii, 2005, București, Ed. Paralela 45, trad. Bogdan Ghiu). Gânditorul francez descrie structura disciplinară a unei închisori pornind de la arhitectura acesteia, cu ajutorul căreia fiecare dintre cei închiși poate fi văzut tot timpul de către un supraveghetor, fără ca acesta să fie vizibil. Altfel spus, principiul temniței trebuie inversat în așa fel încât lumina și privirea gardianului să îl țină captiv pe deținut mai eficient decât întunericul, care asigură un fel de protecție. În acest fel condamnatul e obligat să se disciplineze, fiind conștient de faptul că e urmărit tot timpul. Nu e cazul, deținuților din România, care în spatele întunericului se prefac că scriu lucrări științifice, pentru a scăpa mai repede de pedeapsă.
Pentru ministrul Educației, faptul că universitarii îi girează pe pușcăriașii de lux, reprezintă doar o chestiune de opțiune personală, europarlamentarul Ioan Mircea Pașcu susține că nu e nimic ilegal, dar dezbaterea despre integritatea și onorabilitatea profesorilor care intră în această Rețea încă nu a început.