Ce a mai rămas din FIFA e mai degrabă o farsă decît o instituție curățată. După un an și mai bine de arestări, anchete, și concedieri, FIFA nu poate convinge că a devenit mai bună. Concluzia din spatele evenimentelor care umplu știrile de hoți și șpăgi e ușor comică: complicii și trupa de rangul doi aruncă pe fereastră șefii pe care îi slujeau pînă mai ieri.
După suspendarea care l-a scos, practic, din joc pe Sepp Blatter, Președinte și fost șef al familiei, a venit sacrificarea numărului doi. Jerome Valke, Secretar General și mîna dreaptă a lui Blatter, a fost concediat pentru participare la dare de mită. Afacerea privește voturi cumpărate cu 7 milioane de dolari în favoarea deciziei prin care FIFA a acordat Africii de Sud dreptul de organizare a Cupei Mondiale din 2010.
Partea amuzantă și, de fapt, cinică vine din împrejurarea că îndepărtarea șefilor a fost aprobată de foștii colaboratori și că, în plus, cei ce candidează pentru pozițiile rămase libere sînt foști colaboratori cu gura închisă și zîmbetul pe buze în ultimii 10 ani. Alegerile de la
Congresul FIFA se apropie și o nouă conducere va prelua organizația. Nu există, însă, nici o garanție că FIFA va intra pe mîna unor oameni dincolo de orice bănuială. În plus, deciziile luate de o conducere coruptă și sancționată vor rămîne în picioare. În primul rînd, deciziile care au acordat în împrejurări mai mult decît dubioase Rusiei și Qatarului dreptul de a organiza Cupa Mondială din 2018, respectiv 2022.
Interesant celălalt motor global de festivaluri sportive, IAAF, Federația Internațională de Atletism, trece prin încercări asemănătoare. În cazul Federației de Atletism, totul a început cu un Raport preliminar al Agenției Mondiale Anti-Doping. Toate vechile bănuieli, și chiar mai mult, au fost confirmate. Dopajul a făcut regula ani de zile și a dat eroi și supercampioni la Campionate Mondiale, Jocuri Olimpice și în circuitul Marelui Premiu al Federației Internaționale de Atletism. Atleți care s-au purtat corect și au intrat în competiție curați, fără dopaj, au fost trișați și, astfel, deposedați de medaliile pe care le meritau. Funcționari de vîrf ai Federației au șantajat sportivi care se dopau și au cerut bani în schimbul tăcerii. Guverne și Federații naționale au coordonat programe secrete de dopaj.
După acest Raport, Federația Internațională a recurs la metoda FIFA. A concediat, adică, vechea conducere cu mîna celor ce au participat la potlogării și a ales o nouă echipă, în numele înnoirii și al corectitudinii. Problema e că Agenția Mondială Anti-Doping e pe punctul de a publica partea a doua, finală, a Raportului. Informații de presă spun că partea finală a Raportului conține probe care arată limpede ce era de așteptat. Noua conducere nu e cu nimic diferită de vechea conducere, pentru că a cunoscut și a îngăduit tot ce s-a întîmplat. E de prevăzut că noul Președinte al Federațeiei Internaționale de Atletism, fostul mare atlet englez Sebastian Coe, nu va rezista și va trebui să demisioneze. Șansa ca Federația să devină credibilă e mult mai mare decît în cazul FIFA.
Diferența e dată de Agenția Mondială Anti-Doping, un organism independent care a apărat legea și a demonstrat abuzurile Federației. E exact ce lipsește fotbalului. FIFA și, în Europa, UEFA au funcționat ca imperii așezate deasupra legii și răspunzătoare doar față de ele însele. E tot mai clar că fotbalul are nevoie de un organism independent care să păzească legea și să țină ochii deschiși cînd FIFA îi închide. Altfel, Cupele Mondiale regizate de voturi cumpărate vor continua după modelul care ne-a dat atîtea Olimpiade care i-au premiat pe cei mai bine dopați.