Comisia Europeană continuă să monitorizeze funcționarea justiției în România și Bulgaria, la nouă ani după aderarea celor două țări la Uniunea Europeană, când au fost admise cu condiția că vor face eforturi mai departe să combată crima și corupția. Astăzi a fost dat publicității un nou raport de monitorizare. În timp ce Bulgaria este criticată pentru restanțe, România este lăudată pentru voința să combată corupția și să apere independența justiției.
Rezultatele referitoare la combaterea corupției în România sunt „în continuare impresionante” se arată în Raportul Comisiei Europene privind Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV). În același timp, însă, faptul că multe dintre recomandările făcute în Raportul de anul trecut rămân valabile arată că „reforma nu se bucură de consensul deplin necesar pentru asigurarea progresului durabil”.
Your browser doesn’t support HTML5
Corespondența zilei de la București
„Durabilitate” acesta este unul dintre cuvintele cheie din documentul întocmit de experții europeni, care se tem că, în ciuda faptului că DNA lucrează la foc maxim, iar Înalta Curte este foarte
În 2015, Parlamentul a refuzat circa o treime din cererile formulate de procurorii anticorupție de ridicare a imunității unor parlamentari...
eficientă, lucrurile ar putea fi încetinite din pricina politicienilor. Dubiile legate de „consensul politic” sunt exprimate de mai multe ori pe parcursul Raportului dat astăzi publicității la Bruxelles. Autorii textului au constatat că în 2015, Parlamentul a refuzat circa o treime din cererile formulate de procurorii anticorupție de ridicare a imunității unor parlamentari pentru a permite anchetarea sau arestarea preventivă a acestora.
Instituția cea mai criticată este din nou Legislativul, atât pentru că se opune mersului justiției, apărându-i pe cei suspectați de corupție, cât și pentru intențiile, încă nefinalizate pe deplin, de modificare a codurilor Penal și de Procedură Penală, în favoarea politicienilor cu probleme legale. Practic, în mare măsură, continuarea reformelor anticorupție depinde de Parlament, care poate oricând restrânge cadrul legal.
În oglindă, cea mai lăudată este Direcția Națională Anticorupție, despre care documentul menționează că se bucură de o mare susținere publică, mai cu seamă că aproape 90% dintre cauze au la bază plângeri ale cetățenilor, 5% sunt plângeri din partea unor instituții publice și abia circa 5% au la bază notificări din partea serviciilor de informații. Procurorii anticorupție au trimis în judecată peste 1200 de inculpați, printre care se numără fostul premier Victor Ponta, foști miniștri, parlamentari, primari, președinți de Consilii Județene, judecători, procurori și alți înalți demnitari.
Agenția Națională de Integritate primește de asemenea o notă bună, cu toate că fostul ei președinte a fost arestat preventiv într-un caz de corupție. Experții europeni au constatat că, mai ales printre aleșii locali, există „un nivel scăzut de acceptare, și chiar rezistență” față de normele de integritate. Practic aproape 85% din cazurile de incompatibilitate, peste 65% dintre conflictele de interese de natură administrativă și peste 65% dintre cazurile de conflicte de interese de natură penală vizează primari, viceprimari, consilieri locali sau județeni.
Raportul Comisiei Europene notează că Înalta Curte „și-a menținut ritmul” în soluționarea dosarelor de corupție, dar menționează și existența unor hotărâri „inconsecvente”.
Pe de altă parte, experții europeni identifică mai multe „domenii de risc” în ceea ce privește corupția: educația, sănătatea, achizițiile publice la nivel local. Printre exemple sunt date, falsificarea examenelor, fraude în materie de asigurări de sănătate, proceduri de achiziții publice măsluite.
În finalul documentului, României i se fac o serie de recomandări începând cu „independența Justiției”, pornind de la faptul că în această primăvară se vor numi noii procurori șefi. Procedurile de numire trebuie astfel să fie „deschise și bazate pe merit”. Câteva sugestii apar și sub titlul „Reforma sistemului judiciar”, unde se pune accentul asupra „stabilității” cadrului legislativ. Raportul Comisiei Europene cere României să pună în aplicare mai eficient normele referitoare la incompatibilitate și să pună accentul pe prevenirea conflictului de interese și a incompatibilității.
Raportul este în general pozitiv, dar criticile aduse României sunt oarecum aceleași în ultimii ani. Vulnerabilitățile legate de un Parlament care apără corupția și tinde să schimbe cadrul legal, slăbiciunile aleșilor locali și chestiunile legate de eficiența cheltuirii banilor în domeniul justiției, sunt încă nerezolvate. Dacă acest document va fi considerat pozitiv și de liderii europeni, e posibil ca România să primească anul acesta „verde” pentru aderarea la Spațiul Schengen.