Rostislav Kotin: „Occidentul are capacitatea rară de a menține pe radarul său geopolitic mai multe lucruri concomitent”

La discursul președintelui Petro Poroșenko la Mnchen

Un interviu pe marginea Conferinței de securitate de la München.

La Conferința de Securitate de la München, care a avut loc la sfârșitul săptămânii trecute, Rusia s-a confruntat cu critici severe din partea liderilor occidentali din cauza interferenței în Ucraina, a campaniei de bombardamente în Siria și a retoricii nucleare cu care ar vrea să-și intimideze vecinii. Dar, premierul rus Dmitri Medvedev, într-un răspuns combativ, a acuzat Europa și Statele Unite de promovarea unei politici „periculoase” cu scopul să „stăpânească” Rusia și a vorbit despre alunecarea relațiilor dintre Rusia și Occident într-o nouă perioadă de Război Rece. La conferința de la München a fost de față jurnalistul serviciului ucrainean al Europei Libere, Rostislav Kotin, care a răspuns întrebărilor redacției noastre.

Prima întrebare adresată jurnalistului serviciului ucrainean al Europei Libere a fost dacă evoluțiile în domeniul securității internaționale din ultimul an au umbrit conflictul din Ucraina și dacă Rusia a contribuit la acest lucru în mod activ, judecând după dezbaterile de la ediția de anul acesta a Conferinței de Securitate de la München.

Rostislav Kotin: „În comparație cu anul trecut, când Ucraina a fost pe primul loc de pe agendă la Conferința de Securitate de la München, anul acesta Ucraina n-a mai fost tema principală. Totuși, a rămas importantă. Deși conflictul din Ucraina s-a mai potolit și nu mai este la fel de fierbinte datorită armistițiului în vigoare de șase luni, luptele sporadice continuă. Îngrijorările internaționale rămân ridicate, dar situația din Ucraina a fost umbrită de evoluțiile din criza din Siria, de amenințarea pe care o prezintă gruparea Statul Islamic, de destabilizarea generală din Orientul Mijlociu.

Pe agenda Conferinței s-au aflat și alte subiecte, precum securitatea cibernetică, întărirea Chinei, conflictele din Africa, situația din Balcani. Sigur, Rusia a dominat discuțiile, mai ales în ziua a doua a conferinței care a durat trei zile. Premierul rus Dmitri Medvedev a vorbit despre Războiul Rece, despre război civil în Ucraina… I s-a răspuns că este război în toată regula și în Ucraina, și în Siria, iar în Ucraina nu-i război civil, ci război de agresiune din partea Rusiei”.

„Dar impresia generală, continuă jurnalistul serviciului ucrainean al Europei Libere, a fost că, în ciuda divergențelor serioase care există, Occidentul nu dorește un conflict cu Rusia și încearcă să evite instaurarea urii. În lume există astăzi atâtea probleme de securitate, atât de dificile și atât de adânci, iar rezolvarea lor necesită participarea Rusiei, așa cum s-a întâmplat în cazul încheierii acordului nuclear cu Iranul. Așa încât Occidentul nu vrea să îndepărteze Rusia, ci să o implice.

Pentru aceasta, Rusia trebuie să restabilească încrederea. Poate face acest lucru dacă oprește încălcarea frontierei Ucrainei, îi respectă suveranitatea și integritatea teritorială, inclusiv în chestiunea Crimeii. Dar din partea Rusiei, la München, au răsunat mesaje de supărare. Și premierul Medvedev, și ministrul de externe Serghei Lavrov au îmbinat acuzațiile că Occidentul ar fi ostil Rusiei cu îndemnul la cooperare în Siria și alte chestiuni, numai să fie dată uitării Ucraina”, a mai spus Rostislav Kotin.

Când Rusia a început campania aeriană în Siria la sfârșitul lunii septembrie anul trecut, mulți analiști au văzut în aceasta o tentativă de a abate atenția de la amestecul rusesc în Ucraina și de a pune Rusia pe picior de egalitate cu Occidentul în afacerile globale. Dacă acesta a fost scopul, a fost oare atins, judecând după Conferința de la München?

Rostislav Kotin: „Occidentul are capacitatea rară de a menține pe radarul său geopolitic mai multe lucruri concomitent. Dacă scopul a fost să se abată atenția Occidentului de la Ucraina, atunci acesta nu a fost atins. O dovadă este și întâlnirea specială pe tema conflictului ucrainean a Grupului Normandia 4. Au participat miniștrii de externe ai Ucrainei, Rusiei și Germaniei, Franța fiind reprezentată de un diplomat de rang înalt din cauza remanierilor din conducerea ministerului de externe francez, iar Occidentul a recepționat din nou mesajul Ucrainei că Rusia nu îndeplinește acordurile de pace de la Minsk”, spune jurnalistul serviciului ucrainean al Europei Libere.

Rostislav Kotin a reamintit că „Ucraina vrea din partea Rusiei câțiva pași pe care acesta, spune el, trebuie și poate să îi facă. Mai întâi - să retragă trupele ruse de pe teritoriul ucrainean. Președintele Petro Poroșenko a spus la München că sunt cinci mii de militari ruși în estul Ucrainei, iar armata ucraineană estimează că sunt chiar șapte mii de militari din trupele regulate ruse plus aproximativ 30-35 de mii de rebeli înarmați.

Apoi, Ucraina dorește să obțină accesul nelimitat al observatorilor OSCE pe întreaga suprafață a regiunilor controlate de separatiștii pro-ruși și să fie restabilit controlul asupra celor 400 de kilometri ai graniței cu Rusia pe care Kievul nu-i controlează actualmente. Mai cere asigurarea accesului ajutoarelor umanitare în zonele controlate de separatiști ale regiunii estice și organizarea ulterioară a alegerilor în acele zone”, spune Rostislav Kotin.

La München, partenerii occidentali ai Ucrainei, inclusiv Secretarul de Stat american John Kerry, au spus că sancțiunile occidentale împotriva Rusiei nu vor fi ridicate atât timp cât Rusia nu respectă aceste angajamente prevăzute de acordurile de la Minsk. Dar au avut un mesaj și pentru Kiev: să nu tergiverseze reformele din economie, justiție, administrație și combaterea corupției. Își pierde Occidentul răbdarea cu liderii de la Kiev?

Rostislav Kotin: „Și partenerii occidentali ai Ucrainei, și conducerea Ucrainei spun încă de la începutul conflictului că războiul nu este o scuză pentru a nu face reforme economice și a nu combate corupția. Semnalul transmis de Occident inclusiv la München este că, deși înțelege cât de mari sunt dificultățile, Ucraina trebuie să facă mult mai mult și mult mai rapid. Fondul Monetar Internațional a suspendat transferul ajutoarelor de 15,5 miliarde de dolari din cauza frustrărilor legate de corupție în rândul oamenilor apropiați președintelui și premierului reformatori. Occidentul dorește ca Ucraina să fie o țară integră, independentă și prosperă, dar pentru aceasta îi cere să combată corupția și să facă reforme economice mult mai rapide și mult mai radicale”, a mai spus jurnalistul serviciului ucrainean al Europei Libere, Rostislav Kotin.