Preşedintele Nicolae Timofti se află la Bucureşti într-o vizită de două zile pentru discuţii legate de susţinerea pe care o poate acorda România Republicii Moldova. Un comunicat al preşedinţiei moldovene anunţă că şeful statului urmează să înmâneze, cu ocazia acestei vizite, distincţii oferite anterior preşedintelui român Klaus Iohannis, şefului Departamentului pentru Situații de Urgență român, Raed Arafat, și actorului Florin Piersic. Cum a evoluat relaţia moldo-română pe timpul mandatului preşedintelui Nicolae Timofti?
Your browser doesn’t support HTML5
În dialog cu Victor Chirilă și Sergiu Stati
În ultimii ani, cei mai mulţi dintre politicienii moldoveni au fost extrem de curtenitori faţă de liderii români şi nu au ezitat să declare în repetate rânduri că drumul Chişinăului spre Uniunea Europeană trece prin Bucureşti. Constatarea îi aparţine directorului executiv al Asociaţiei pentru Politică Externă, Victor Chirilă, care trece în revistă câteva din proiectele cele mai vizibile realizate în comun cu autorităţile de la Bucureşti: gazoductul Iaşi-Ungheni, extinderea serviciului urgenţă de SMURD sau construcţia şi reabilitarea a zeci de grădiniţe din Republica Moldova. Totuşi, criza din sistemul bancar, constată Victor Chirilă, schimbarea frecventă a guvernelor şi stagnarea reformelor au influenţat dinamica relaţiei moldo-române:
Victor Chirilă
„Este nevoie de expertiza României când vorbim de reforma justiţiei, de reforma chiar şi a Procuraturii, a domeniului anti-corupţie, aici România cred că are o expertiză bogată, un exemplu de urmat pentru noi. Cred că România poate face mai mult atunci când vorbim de interconectarea infrastructurii noastre, în special a drumurilor, a căilor ferate. O cale ferată cu ecartament european, care ar uni Chişinăul de Iaşi şi Bucureşti, va deschide oportunităţi enorme nu doar pentru pasageri, dar şi pentru oamenii de afaceri, pentru întreprinderile de aici. România poate face mai mult şi eu cred că iniţiativa trebuie să vină de la noi, pentru o agendă mult mai ambiţioasă de realizare a parcursului nostru european.”
Relaţia între Chişinău şi Bucureşti în perioada mandatului preşedintelui Nicolae Timofti a fost una constantă. Spre deosebire de predecesorul său, liderul comunist, Vladimir Voronin, Nicolae Timofti a preferat să se implice mai puţin în politica externă a ţării, întreţinând cu politicienii de la Bucureşti relaţii de „curtoazie”, menţionează directorul executiv al Asociaţiei pentru Politică Externă, Victor Chirilă:
„Trebuie să remarc aici că relaţiile economice atât în timpul perioadei de preşedinţie a dlui Voronin, cât şi a dlui Timofti au fost mereu în ascensiune. Marea diferenţă este în calitatea dialogului politic care a existat pe timpul dlui Voronin şi care există acum. Dar, din păcate, trebuie să spun că dl Timofti nu a fost un jucător cheie în dezvoltarea relaţiilor cu românia. Dar, repet, dialogul constructiv pe care dânsul la avut a contribuit la o cooperare mult mai bună şi la nivelele de mai jos”.
Sergiu Stati
Pe parcursul mandatului său, Nicolae Timofti a colaborat cu doi preşedinţi români: Traian Băsescu şi Klaus Iohannis. Deputatul Sergiu Stati, preşedinte al Comisiei pentru politică externă în perioada guvernării comuniste, crede că alegerea preşedintelui Nicolae Timofti de a merge la Bucureşti spre final de mandat, nu este deloc întâmplătoare, însă speră că şeful statului va reuşi să treacă şi pe la Bruxelles, Moscova sau Kiev. În ce priveşte colaborarea lui Nicolae Timofti cu omologii săi de la Bucureşti, Sergiu Stati crede că odată cu instalarea lui Klaus Iohannis la Cotroceni, relaţia moldo-română a intrat în albia pragmatismului:
„Klaus Iohannis este în acest sens mai rezervat şi, respectiv, mai echilibrat. Eu cred că dl Băsescu dacă era mai rezervat în aprecieri şi în comentarii era să fie mai benefice relaţiile noastre şi atitudinea moldovenilor faţă de conducerea României. Aş vrea ca noi să fim foarte sinceri în relaţiile noastre bilaterale.”
Cifrele cu care operează partea română arată că Guvernul de la Bucureşti a acordat Republicii Moldova susţinere financiară între un milion de euro, în 2007, de exemplu, până aproape de zece milioane în 2014. Autorităţile moldovene, aflate în dificultate financiară, speră să primească o primă tranşă de 60 de milioane de euro, dintr-un împrumut promis la finele anului trecut de România. Bucureştiul, însă, a anunţat că aşteaptă mai întâi operarea câtorva reforme care ar trebui îndeplinite înainte de alocarea banilor. Reluarea dialogului cu Fondul Monetar Internaţional, îmbunătăţirea mediului de afaceri sau prezentarea unui plan de aplicare a Strategiei de reformare a Justiţiei – sunt doar câteva din condiţiile înaintate de România. Lista Bucureştiului a fost completată de curând de miniştrii de externe din ţările Uniunii Europene care nu au lăsat loc de întors pentru autorităţile moldovene.