Arestat în timp ce liderii UE negociau chiar la Bruxelles acordul cu Turcia pentru reglementarea crizei migranților și a refugiaților - care a intrat astăzi oficial în vigoare - Salah Abdeslam, principalul
suspect pentru organizarea atentatelor teroriste de la Paris, din noiembrie 2015, a fost mutat din spital sîmbătă și supus primelor interogatorii de către poliția și Procuratura belgiană. Procurorul federal belgian,Eric Van der Sypt declara cu acest prilej că „dacă începe să vorbească este de presupus că va fi ținut mai mult în Belgia”. Declarația survenea imediat după ce președintele francez François Hollande afirma că speră ca autoritățile belgiene să-l extrădeze cît mai repede Franței, pentru a fi judecat în cazul celor 130 de victime ale atentatelor de la Paris.
Tot sîmbătă, s-a anunțat că vor avea loc întîlniri între consiliile naționale de securitate francez și belgian, iar premierul de la Bruxelles, Charles Michel a spus că, în ciuda capturării lui Abdeslam, în Belgia va fi menținut nivelul trei de alertă anti-teroristă. După spusele lui: „am cîștigat ieri o bătălie, dar nu am cîștigat războiul [împotriva terorismului]”.
La Paris, arestarea lui Abdeslam a fost calificată de ministrul de interne francez Bernard Cazeneuve drept „o lovitură importantă împotriva organizației teroriste Daesh din Europa”.
Situația a evoluat cu repeziciune în cursul nopții de vineri spre sîmbătă, cînd premierul belgian a părăsit lucrările summitului UE pentru a coordona operațiunile forțelor de securitate. Ceva mai tîrziu, președintele Franței declara la o conferință de presă comună cu premierul că „vor urma alte arestări. Știim că rețeaua [teroristă] este largă în Belgia, Franța și alte țări; fără a intra în detalii, ei [teroriștii] sînt mult mai numeroși decît o crezusem”.
Astăzi, avocatul lui Abdeslam a confirmat că acesta a început să vorbească în fața anchetatorilor și că s-a opus, între altele, extrădării sale în Franța. Atentatele de la Paris au fost revendicate de organizația teroristă Statul Islamic, iar arestarea acum a lui Salah Abdeslam s-a produs pe fundalul îngrijorării că militanți jihadiști și alte elemente ultra-radicale ar folosi ruta de migrații stabilită între Turcia și Grecia pentru a se infiltra în Europa.
Atentatul sinucigaș produs sîmbătă la Istanbul, în care și-au pierdut viața trei cetățeni israelieni și unul iranian, iar alte 30 de persoane au fost rănite, a accentuat îngrijorările, cu atît mai mult cu cît s-a spus că atentatorul ar fi fost în legătură cu Statul Islamic. Incidentul de sîmbătă a fost cel de-al cincelea dintr-o serie de atacuri produse din iulie trecut și care, în majoritatea lor au fost revendicate sau atribuite unor grupări separatist kurde.
Președintele turc Recep Tayyp Erdogan a reacționat imediat spunînd că atacurile „ne-au crescut hotărîrea de a combate terorismul” și a avertizat liderii europeni că atitudinea lor tolerantă față de grupările kurde ar echivala cu „hrănirea la piept a unui șarpe” și că acestea ar putea să lanseze atacuri și în Europa. Premierul turc Ahmet Davutoglu a formulat un avertisment similar la Bruxelles, creînd un mic incident – se relatează în EuObserver – cu Donald Tusk și Jean-Claude Juncker care au apărat Belgia.
O serie de oficialități ale Uniunii Europene dau glas preocupării lor că asocierea terorismului cu criza refugiaților este de natură să alimenteze populismul de extremă-dreaptă. Pe de altă parte, autorităile turce au afirmat că în cursul verificării a circa 7000 de azilanți sosiți din Siria au descoperit între ei nouă potențiali atentatori cu bombă.