Evenimentul zilei preia declarațiile făcute la București de George Friedman, fondatorul agenției Stratfor, declarații difuzate de Agerpres. Friedman a îndemnat România să-și extindă afacerile în Ucraina, Balcani și estul Mediteranei și să nu se mai bazeze doar pe exportul de energie. Analistul american spune că „America este plină de bani care merg din China, Japonia până în Orientul Mijlociu”. România ar putea fi un loc mai potrivit pentru investițiile americane, cu condiția ca statul român să-și reducă nivelul de intervenționism.
Your browser doesn’t support HTML5
Revista presei bucureștene cu Tania Radu
Într-o analiză apărută în revista 22, Armand Goșu spune că guvernarea Iațeniuk în Ucraina nu a reușit să capitalizeze susținerea Euromaidanului, a manifestanților care l-au dat jos pe președintele Viktor Ianukovici. Unul dintre eșecuri s-a legat de promisiunea că țara va fi dez-oligarhizată. N-a fost așa, arată Goșu, dimpotrivă, „oligarhii și-au extins controlul asupra majorității companiilor de stat, a căror privatizare au izbutit s-o împiedice, ținând departe investitorii occidentali”. Goșu consideră că noul premier Vladimir Groisman e „omul potrivit spre a regla mecanismul fin al descentralizării din Ucraina”. Numai așa pot fi aduse la îndeplinire acordurile de la Minsk „ca un element cheie al planului de revenire pe care pașnică a Donbassului sub suveranitatea Ucrainei și refacerea integrității ei teritoriale, inclusiv restituirea Crimeei“. Cititorii săptămânalului 22 află detalii despre biografia lui Groisman, a cărui instalare la cârma guvernului a mai fost evocată și în perioada 2012-2014, până la alegerile anticipate. Faptul că Groisman este evreu, împreună cu tonul mai degrabă reținut al opoziției de la Kiev, care s-a abținut de la critici, ar fi premise pentru un start bun al viitorului guvern. În același timp, mai scrie Armand Goșu, e evident că selectarea lui Groisman este și o încercare a președintelui Petro Poroșenko de a-și consolida puterea și credibilitatea, ambele destul zdruncinate de prezența numelui său în scandalul internațional numit Dosarele Panama.
În România liberă, Mircea Kivu semnalează, la început de campanie electorală pentru alegerile locale, fenomenul caracteristic: un număr mare de candidați au dosare penale pe rol sau sunt deja condamnați. Deși sondajele indică un nivel ridicat de încredere în Direcția Națională Anticorupție, tot sondajele îi creditează pe mulți candidați penali cu șanse reale în alegeri. Mircea Kivu explică paradoxul prin stereotipurile instalate în rândul alegătorilor români. “Fură, dar măcar mai face câte ceva”, sau: “Oricum toţi fură, sunt o apă şi-un pământ”, se spune adesea în România.
Deocamdată, pentru București s-a înregistrat oficial o singură candidatură: Gabriela Firea-Pandele, din partea social-democraților. Continuă discuțiile tensionate legate de candidatul anunțat de liberali, Marian Munteanu. Andrei Cornea apreciază în revista 22 că președintele Klaus Iohannis „s-a disociat cumva” de această nominalizare, dar spune că nu e destul. Președintele trebuie să denunțe clar această candidatură „care vine împotriva tuturor principiilor pe care se bazează programul său prezidențial”. Lui Marian Munteanu, fost lider al studenților bătuți de mineri în Piața Universității acum 26 de ani, i se impută convingerile de tip naționalist și xenofob.