La sfîrşitul săptămînii au început să circule speculaţii în legătură cu decizia lui Joachim Gauck de a nu mai fi disponibil pentru un nou mandat prezidenţial. Pentru a curma speculaţiile şi comentariile, întreţinute de presa de bulevard, actualul preşedinte al Germaniei s-a adresat opiniei publice prin intermediul presei, confirmînd informaţiile neoficiale.
Your browser doesn’t support HTML5
Preşedintele Germaniei renunţă la un al doilea mandat
„Sînt recunoscător că-mi merge bine. În acelaşi timp, sînt conştient de faptul că perioada vieţii între 77 şi 82 de ani va fi diferită de cea în care mă aflu acum. Nu aş vrea să anticipez, pentru o nouă perioadă de cinci ani, o energie şi o vitalitate pentru care nu pot garanta.“
Invocînd vîrsta pe care o are, Joachim Gauck şi-a motivat decizia prin aceste cuvinte cumpătate şi de bun simţ, formulate în acelaşi registru stilistic, care i-a dominat discursurile publice.
Joachim Gauck a luat această decizie mai demult. Astfel se explică şi ezitarea prelungită de a o face publică. În acelaşi timp, Gauck ştia că ultimele luni ale mandatului său - care se încheie anul viitor în februarie - vor fi dominate de discuţii privind succesorul care va ocupa această funcţie reprezentativă, importantă, în fruntea statului german. Începînd de luni, Gauck ştie că de acum încolo este un preşedinte care-şi va mai exercita activitatea doar pe o perioadă limitată.
„Pînă la sfîrşitul mandatului meu, îmi voi continua activitatea cu toată seriozitatea, cu dăruire şi bucurie. Puteţi fi siguri că – pînă atunci vom mai avea multe ocazii – cetăţenii şi preşedintele – să ne întîlnim.“
Gauck a mulţumit celor care ar fi dorit ca el să accepte un al doilea mandat. Inclusiv cancelarei Angela Merkel şi vicecancelarului social-democrat Sigmar Gabriel. Amîndoi şi-ar fi dorit ca Joachim Gauck să accepte să rămînă încă cinci ani preşedinte.
Fostul pastor, aderent la mişcarea contestatar-civică RDG-istă şi primul director al Oficiului Federal pentru Studierea Arhivelor fostei Securităţi est-germane, Stasi, a fost, în 2012, candidatul social-democraţilor, nefiind agreat de creştin-democraţii Angelei Merkel. Ieşirile publice uneori foarte critice, impregnate de o severitate etică aproape intransigentă, nu erau tocmai pe placul conservatorilor. Între timp, s-au obişnuit şi ei cu acest stil.
Merkel i-a mulţumit acum oficial lui Gauck pentru activitatea sa ca preşedinte şi a anunţat că Uniunea Creştin-Democrată (CDU) va da publicităţii abia în cîteva luni numele unui candidat al partidului pentru funcţia de şef al statului.
Preşedintele este ales în Germania de către camerele reunite ale parlamentului, Bundestag-ul şi Bundesrat-ul.
Şi ecologiştii au elogiat activitatea lui Gauck, reliefînd, între altele, faptul că, deja în urmă cu un an, el a calificat masacrarea armenilor în Imperiul Otoman drept genocid.
Gauck a fost şi este un apărător al societăţii liberale şi un adversar al tentaţiilor totalitare, al dictaturilor şi deraierilor naţionalist-extremiste. Totodată, el s-a pronunţat întotdeauna pentru apărarea democraţiei şi statului de drept, pentru idealurile societăţii deschise, pentru respectarea drepturilor omului şi continuarea integrării europene.