După o pauză de 4 ani, se reia astăzi, în Rusia, aşa numitul Dialog de la St. Petersburg. Acest forum de discuţii germano-ruse este considerat drept unul dintre cele mai importante canale bilaterale privind schimbul de păreri. Din cauza acţiunilor militare din Ucraina de est forumul a fost suspendat. În acelaşi timp, „Dialogul de la St. Petersburg” a fost criticat pentru că partea rusă a interzis participarea unor persoane cu vederi independente şi neconforme cu linia oficială a Moscovei.
Your browser doesn’t support HTML5
Corespondenţa zilei de la Berlin
În vizorul criticilor s-a aflat şi fostul co-preşedinte Lothar de Maizière (ex-premierul creştin-democrat al primului guvern liber ales din Germania răsăriteană, Republica Democrată Germană, RDG). Mai ales declaraţiile sale în favoarea politicii lui Putin au stîrnit consternarea multor comentatori.
Dialogul de la St. Petersburg (logo)
La întîlnirea care începe astăzi la St. Petersburg participă 250 de delegaţi din Germania care reprezintă diverse domenii: cultură, ştiinţă, politică, religie şi economie [lista integrală poate fi văzută aici]. Este cea de-a 15-a ediţie a dialogului, iniţiat în 2001 de către ex-cancelarul Schröder şi preşedintele Putin. Dialogul urma să faciliteze discuţii deschise între reprezentanţii societăţii civile dintre cele două ţări. Copreşedintele „Dialogului“, creştin-democratul Ronald Pofalla a spus joi la Berlin că în momentul de faţă relaţiile ruso-germane se află în „situaţia cea mai dificilă de la unificarea Germaniei încoace“. Cauzele pentru această stare de fapt sînt anexarea Crimeei, războiul din răsăritul Ucrainei şi acţiunile contra organizaţiilor non-guvernamentale (NGO-uri) din Rusia. „Obiectivul nostru este îmbunătăţirea relaţiilor“, a spus Pofalla, citat de postul de radio naţional Deutschlandfunk. „Pentru a depăşi diferendele trebuie să vorbim, chiar şi despre subiecte complicate,“ a mai adăugat el.
Primarul landului Hamburg, Olaf Scholz, care va ţine la St. Petersburg o cuvîntare programatică, a declarat unei agenţii de presă că se aşteaptă la „discuţii animate“. „Un forum ca cel de la St. Petersburg este important“, a mai spus Scholz, „pentru că el contribuie la menţinerea dialogului. Mai ales în vremuri cînd relaţiile nu sînt deloc simple.“
Hartă din Cartea albă
În contextul relaţiilor ruso-germane, în prezent fisurate, ecologista Marieluise Beck a declarat într-un interviu radio (DLF) că în centrul atenţiei nu se vor afla doar temele asupra cărora cele două ţări au păreri contrare. De aceea, a continuat ea, întreaga întîlnire nu se va desfăşura doar sub semnul unor „confruntări dure“. În principiu, Dialogul de la St. Petersburg nu va duce la „tăierea nodului gordian“, dar se va menţine „firul discuţiilor“.
Staţionarea militarilor NATO în cîteva ţări est-europene a fost calificată de Beck drept o „decizie simbolică“, criticînd, în acelaşi timp, situaţia în care se află organizaţiile neguvernamentale, intimidate din cauza legilor represive din Rusia. Ea a amintit, în acelaşi timp, că unele persoane active în NGO-uri au fost declarate drept agenţi, iar supravegherea internetului a fost intensificată.
Asupra relaţiilor complicate germano-ruse atrage atenţia şi aşa numita Carte albă a Bundeswehr-ului care a fost prezentată miercuri la Berlin. Cartea cuprinde pe lîngă liniile directoare ale strategiei militare germane (din domeniul politicii de apărare şi securitate naţională) şi un paragraf referitor la Rusia.
Acolo se vorbeşte despre „războiul hibrid” declanşat de Kremlin contra Occidentului. Totodată, se atrage atenţia că politica Rusiei în Crimeea şi-n Ucraina periclitează „pacea europeană” prin nerespectarea dreptului internaţional şi „schimbarea forţată” a unor frontiere.