Săptămânalul „România literară” publică un comentariu politic semnat de Mircea Mihăieș despre felul în care statele europene se poziționează față de atacurile teroriste din ultima vreme. Autorul se referă mult la atacul de la Nisa și pornește de la ceea ce nu intenționeză neapărat dar spune declarația făcută pentru CNN, imediat după, de președintele francez Francois Hollande: ”Nu putem nega faptul că a fost un atac terorist”. ”Oficialitatea franceză, scrie Mihăieș, se gândise, fie şi o secundă, să nege faptul că ar fi fost vorba de un atac terorist. Această construcţie gramaticală conţine întreaga dramă şi neputinţă a Occidentului. Primul reflex a devenit negarea problemei. Pur şi simplu, Vestul şi-a asumat nătânga idee a lui Voltaire că <totul e cât se poate de bine, în cea mai bună dintre lumile posibile>”. Comentatorul atrage atenția și asupra rolului nefast, în această chestiune, al rețelelor de socializare. Ele răspândesc imediat fotografiile și biografiile atacatorilor, băgând în capul oamenilor că teroristul nu e cineva venit din afara Europei, ci poate fi chiar puștiul din vecini care până mai ieri bătea mingea.
Ziarul „Adevărul” publică un interviu cu europarlamentarul român Cristian Preda, care este și purtătorul de cuvânt al grupului popularilor europeni. În dialog vine vorba și de ”tabloidizarea violenței”, care induce în rândul europenilor frica. Or, în lui Preda, aceasta este una dintre armele teroriștilor. ”Am citit oameni serioşi care spun că mai vinovaţi decât islamiştii sunt cei care cred în corectitudine politică. Este un mit! Eu cred că există resurse în Europa pentru a înfrânge islamismul, dar pentru asta trebuie mai multă solidaritate. (...) Panica, prin tabloidizarea, este sporită. Avem nevoie de minţi limpezi, nu de fricoşi care anunţă catastrofe”. Cristian Preda susține că România ar trebui să rămână alături de poziția exprimată și de Statele Unite: e nevoie de o Europă unită. Cu alte cuvinte, de ”mai multă Europă” și nu de Brexit, care este considerat o nenorocire. Purtătorul de cuvânt al popularilor europeni explică: pe continentul european există doar trei guvernări conservatoare: Marea Britanie, Polonia și Turcia. Cum Turcia negociază fără progrese notabile încă din 1999 aderarea la Uniunea Europeană, ar fi fosy important să existe interlocutori din aceeași zonă a spectrului politic. Pe de altă parte, atrage atenția invitatul ziarului „Adevărul”, în 1999 Turcia nu era condusă de Regep Erdogan. A fost și este foarte departe de îndeplinirea multor criterii de aderare. După încercarea de lovitură de stat de acum două săptămâni și, mai ales, după felul cum președintele turc înțelege să o pedepsească, dosarul aderării se îngreunează și mai tare. Interviul cu Cristian Preda insistă totuși pe rolul crucial pe care îl joacă Turcia în construcția de securitate care apără Europa – adică NATO, ca și în dosarul nu mai puțin dificil al imigranților.
Site-ul Ziare.com postează un articol semnat de Marius Jianu, din care rezultă că situația internațională se așază parcă exact cum și-a dorit Vladimir Putin. Alianța Nord-Atlantică tinde să se fărâmițeze din interior. Bineînțeles, cu concursul Moscovei, care face din Turcia un factor eficient de disoluție a solidarității.