Într-un articol apărut la secțiunea de bloguri a ziarului Adevărul, Alina Mungiu-Pippidi arată că a început să fie întrebuințat masiv și in România kompromatul: campanie negativă la adresa unei ţinte date, explică autoarea termenul preluat din limba rusă. Practic, nu e vorba doar de „propagandă neagră”, ci şi de „elemente de securism pur: folosire de materiale secrete din arhivele securităţii în mod trunchiat, crearea unui eveniment declanşator care mai târziu se va dovedi a fi fost o făcătură sau ceva irrelevant”.
Your browser doesn’t support HTML5
Revista presei bucureștene cu Tania Radu
Victimele, care se dovedesc până la urmă nevinovate în chestiunea care li se impută, vor avea o enormă problemă să mai schimbe impresia creată în opinia publică. De ce abordează acum Alina Mungiu subiectul: pentru că vara e numai bună pentru kompromat, cel puțin in România, unde, spune analista, câteva recente campanii de presă sunt exact așa ceva. Ar fi scandalul că președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, și-a reînnoit permisul auto fără să stea la coada de o mie de persoane. Cum de a fost acolo taman în clipa potrivită un ziarist care a și filmat totul? se întreaba Mungiu și aminteste de un alt caz, când fostul premier Victor Ponta a spus ceva neconvenabil despre soția ambasadorului Olandei la Bucuresti. Declarația a ajuns în presă și nu peste multă vreme ziaristul cu pricina a fost avansat purtător de cuvânt la Serviciul Român de Informații, unde este și azi.
Al doilea exemplu de kompromat care apare în textul Alinei Mungiu-Pippidi este scandalul lansat în ultima vreme în jurul guvernatorului Băncii Naționale, Mugur Isărescu. „Am avut, scrie Mungiu-Pippidi, o bancă centrală independentă, practic singura reuşită de instituţie independentă după 1990. O să mai avem aşa ceva şi după Isărescu, sau succesiunea se va aranja politic?” Povestea cu salariile prea mari ale conducătorilor BNR ar fi altă gogoașă: BNR nu plătește salarii decât din bani proprii, nu de la buget. În fine, articolul arata și că încercările de a „înfunda” diverși politicieni cu probleme de integritate pe lucruri mărunte miroase tot a kompromat, dar, de aceasta dată, kompromat îndreptat împotriva justiției, care poate eșua în a-I inculpa.
Pe site-ul republica.ro, Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, aduce precizări în încercarea de a pune punct unor dezinformări lansate insistent prin canale media și nu numai. El spune că, în urmă cu vreo cinci săptămâni, a mers la un post TV ca să raspundă la „știrea bombă” a momentului, și anume că România și-ar ține rezerva de aur la Londra, nu în țară. Este adevărat, a spus Vasilescu, adăugând însă că acest lucru a fost comunicat oficial de BNR încă din 2002! BNR a informat instituțiile statului despre aceasta mișcare, deși ar fi putut să n-o faca: legea lasă la latitudinea Băncii centrale să acționeze așa cum crede de cuviință pentru a ține aurul în siguranță. Adrian Vasilescu constată ca atacatorii de serviciu ai BNR o țin în continuare pe-a lor. Toți românii ar trebui să-și amintească însă, spune Vasilescu, că: „în anii celui de Al Doilea Război Mondial, când SUA și Marea Britanie ne erau dușmani și avioanele lor ne bombardau zilnic, Banca Națională a României avea în depozite 10,3 tone de aur la Banca Angliei, 11,6 tone la Fed (Rezerva federala a Statelor Unite) și 25,4 tone în Elveția. După război, le-am primit înapoi până la ultimul gram. Ceea ce nu s-a întâmplat cu aurul de la Moscova”.