Fostul ministru de Externe de la București, Cristian Diaconescu, este citat de agerpres.ro, apoi de realitatea.tv comentând în felul următor alegerile prezidențiale moldoveneşti: „Republica Moldova ar trebui să păstreze ceea ce a obținut în ultimii ani în domeniul politicii externe și să continue politica de integrare europeană”. După multe eforturi și interne, dar și internaționale, Republica Moldova este parte a Acordului de Asociere la UE. Și-a asumat o foaie de parcurs, a primit unele drepturi precum libera circulație, dar și finanțări pentru proiecte economice. Schimbarea vectorului de orientare a Republicii Moldova la această etapă ar crea o confuzie. Republica Moldova nu-și poate permite așa ceva, la părerea diplomatului român.
Your browser doesn’t support HTML5
Revista presei matinale cu Liliana Barbăroșie
Doru Petruţi, director IMAS, apare pe deschide.md cu următorul comentariu legat de analiza prezenţei la vot: „în contextul în care am avut retragerea lui Marian Lupu, a lui Andrei Năstase, iar PCRM a îndemnat la boicot - toate aceste elemente ne-au dus la o prezenţă cu 8% mai mică decât în 2014 şi cu 14% mai mică decât în 2011.” Despre prezenţa tinerilor la votare, Petruţi nu împărtăşeşte părerea majorităţii candidaţilor că aceasta ar fi fost mică: „Este una aproape similară cu cea de la alegerile locale din 2015. În plus aceştia sunt afectaţi de foarte mulţi factori, ei trăiesc într-o lume condusă de adulţi, iar o bună parte dintre ei sunt afectaţi de migraţiune”, spune Petruţi. „Dacă vorbim despre prezenţa la vot la un scrutin prezidenţial, aceasta - în condiţii normale - trebuia să fie mai mare decât la alegerile parlamentare. Noi, însă, am avut retragerea a doi candidaţi (Lupu şi Năstase) care împreună adunau circa 30%, iar acest lucru nu poate să nu afecteze rata prezenţei la urne”, a mai pun ctat sociologul.
Comentariile de pe reţelele de socializare abundă în ironii şi mici răutăţi referitoare la voturile acumulate de anumiţi candidaţi în anumite localităţi. Un exemplu e observaţia că la una din secţiile de votare din Bucureşti, Mihai Ghimpu a luat mai puţine voturi decât Igor Dodon (51 la 53). Un alt exemplu e observaţia că Maia Sandu a avut un rezultat mai bun în satul de baştină a lui Plahotniuc decât în propriul său sat de baștină (56% în Grozeşti, Nisporeni, faţă de 52% în Risipeni, Făleşti). „Scorul Maiei Sandu vorbește despre faptul că încă se poate face ceva fără aparate în spate, fără tare mulți bani și fără manipulare tare mare. E destul să te placă anumite ambasade și să ai oleacă de integritate. Se poate face politică, deci. De care fel vrei. Doar dorință să fie”, a scris la rândul său aseară târziu pe FB jurnalistul Viore Pahomi de la realitatea.tv. Iată şi un comentariu aparţinând lui Dumitru Alaiba: „Nu mai batjocoriți tinerii. La atatea bete in roate puse de administratie, plus la atata gunoi pe bloguri ce tintea sa ii descurajeze si sa le provoace absenteismul, tinerii au avut o prezenta respectabila chiar. Eu nu vreau sa accept niciun „argument" de ce, din strainatate, poti vota cu pasaportul de oriunde ai fi, da iata daca esti tanar, locuiesti in Chisinau dar esti domiciliat in alta parte - apar chitibusuri birocratice,” a scris Alaiba, referindu-se la obligaţia, pusă pe rol în premieră pentru studenţi, de a vota exclusiv la locul de reşedinţă oficială.
Dumitru Spătaru de la tribuna.md este preocupat într-un comentariu scris înaintea scrutinului de şansele de resuscitare a viitorului politic al primarului capitalei Dorin Chirtoacă. Autorul porneşte de la constatarea că „nori negri se adună din nou de asupra primarului general al municipiului Chişinău”, iar situaţia complicată s-ar datora atât conjuncturii politice în care PL are tot mai multe probleme legate de rating, iar un eventual rezultat slab al lui Mihai Ghimpu în prezidenţiale (lucru care s-a adeverit) ar accentua şi mai mult tendinţele respective, cât şi faptului că principalii oponenţi ai Primarului capitalei sunt pe val, adică socialiştii care vor să-l demită prin referendum. Nu va fi mai bună situaţia Primarului capitalei nici măcar dacă în funcţia de Preşedinte al RM va ajunge Maia Sandu. Or, mulţi dintre votanţii lui Dorin Chirtoacă, care au şi făcut posibilă victoria sa în trei scrutine consecutive în capitală, acum se vor orienta spre un nou lider (şi unii deja s-au orientat). Toate acestea demonstrează că Dorin Chirtoacă nu-şi mai poate permite luxul de a sta pasiv şi de a răspunde a lehamite la atacurile de imagine în adresa sa. Devenind lider de partid sau activizându-se pe filiera politică, distanţându-se de filiera administrativă şi de asocierea sa cu problemele ce există în respectivul domeniu, dar şi îmbrăţişând plenar unionismul şi poziţionându-se ca un potenţial lider pe acest segment, Dorin Chirtoacă îşi poate relansa cariera politică, crede Dumitru Spătaru.
Nicolae Negru scrie, la fel înainte de scruti, că „deși Plahotniuc a reușit să schimbe subtil macazul și să îndrepte „locomotiva” electorală pe calea disputei geopolitice, el pretinzând a fi de acum înainte un „simplu” spectator al scrutinului, discursul întoarcerii „țării înapoi” nu dispare, nu poate fi suprimat, ci doar își pierde din vigoare, devine inerțial, secundar, mai cu seamă că atribuțiile președintelui sunt mai mult simbolice și nu îi oferă un spațiu prea mare de manevră în acest sens”. Ambii candidați (de înţeles socialistul Igor Dodon şi lidera PAS Maia Sandu) pretind să scoată Republica Moldova din captivitate și se acuză reciproc de relații secrete cu El Coordonatore, va învinge însă cel care va reprezenta direcția geopolitică preferată de majoritate sau va reuși să convingă că una din ele este greșită, mai scrie Nicolae Negru într-un editorial de pe ziarulnaţional.md.