În Franța s-a încheiat astă seară turul al doilea al alegerilor parlamentare. Potrivit estimărilor preliminare la închiderea secțiilor de vot, partidul prezidențial La Republique en marche ar urma să obțină în jur de 315 deputați, în timp aliatul său MoDem, Partidul Mișcarea Democratică de centru al lui François Bayrou este creditat cu circa 45 de locuri. Dacă inițial se vorbea de o majoritate prezidențală în adunarea Națională de peste 450 de fotolii, din totalul de 577, astăzi cele două partide aliate, care obțin fără discuție majoritatea absolută, se vor limita la pînă 400 de deputați.
Rezultatele survin pe fundalul celei mai mari rate de abțineri înregistrată din 1958 încoace și estimată la 56,6% dintre alegători.
Pe locul al doilea s-au situat partidele de centru-dreapta, Republicanii și Uniunea Democraților și Independenților (UDI), o federație de partide creată în 2012. Împreună, dreapta republicană este creditată după primele estimări cu circa 133 de fotolii în Adunarea Națională, deci ca principala grupare de opoziție. Practic complet prăbușit și cu un prim secretar Jean-Christophe Cambadélis ce și-a anunțat astă seară plecarea, Partidul Socialist ar fi câștigat numai în 32 de circumscripții.
Stînga de la extremă, Franța nesupusă al lui Jean-Luc Melanchon (care a fost ales deputat la Marsilia) ar putea câștiga circa 17-19 fotolii și va putea forma un grup parlamentar împreună cu deputații Partidului comunist: circa nouă locuri. Frontul Național, partidul radical de extremă dreaptă, ar urma să obțină șase pînă la opt locuri, Marine Le Pen și partenerul ei reușind să se facă aleși în circumscripțiile din Nord Pas de Calais, în timp ce numărul 2 al partidului, Florian Philippot, a fost înfrînt în circumscripția sa.